Tradiția continuă în Țara Ovăzului – Haferland

Tradiția continuă în Țara Ovăzului – Haferland. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, când localnicii cultivau cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.
Mai multe informații pe site-ul festivalului: www.haferland.ro, pe paginile de Facebook și Instagram, pe pagina de web a Fundației M&V Schmidt (www.fundatia-michael-schmidt.org).

haferland

Săptămâna Haferland, cel mai mare eveniment dedicat promovării culturii săsești din Transilvania și de susținere a turismului și economiei locale, a continuat în acest an online, în perioada 31 iulie – 2 august 2020.

Panta ascendentă a îmbolnăvirilor cu Covid-19 a impus restricții la nivel național și a necesitat transmiterea unui mesaj de responsabilitate socială.

În 2020 festivalul s-a desfășurat online, o ocazie bună de a face și mai cunoscute localitățile Archita, Cloașterf, Homorod, Rupea, Saschiz, Criț, Bunești, Roadeș, Meșendorf și Viscri în mediul virtual, cu o vizibilitate extraordinară în ultima perioadă. A fost o formulă inedită, menită să promoveze turismul din zonă și să perpetueze întregul an informații interesante, despre acest colț de țară, care se dovedește a fi locul ideal pentru a descoperi tradițiile sașilor, bucătăria cu arome de altădată tipică zonei și turismul sănătos și sigur, într-un peisaj de vis.

haferland

 

Festivalul online Săptămâna Haferland și-a  propus să demonstreze că autenticul și valoarea tradițiilor săsești coexistă armonios cu inițiativele de revitalizare a zonei, știut fiind că în ultimii ani s-a creat un întreg ecosistem de mici antreprenori și localnici, care au dezvoltat oferta de cazare și activități din regiune, satisfăcând astfel cele mai exigente și diversificate gusturi în ceea ce privește variantele de cazare  și petrecerea timpului pentru familii  venite în vacanță; pentru grupuri  de prieteni  dornici de sejururi care să le rămână  în memoria afectivă și  despre care să povestească, cu drag.

haferland

Lichiul este o plăcintă ţărănească ardelenească de origine săsească, care se făcea de obicei direct pe vatră în cuptorul din cărămidă. Este cunoscută în special în zona rurală din Alba-Sibiu-Braşov, şi se prepară în diferite variante: cu brânză, griș, cu prune sau alte fructe. Pe vremuri, nu exista sărbătoare sau nuntă în sat fără cozonaci şi lichiu. Cum majoritatea saşilor au plecat, iar bunicile şi mătuşile sunt acum trecute de a doua tinereţe, oferim celor care doresc să păstreze tradiţia gastronomică, această reţetă culeasă dintr-un mic sătuc de lângă Blaj.

lichiu

Foto: Lichiu

 

Lichiu

Ingrediente:
Aluat:
350 g făină
25 g drojdie proaspătă sau o lingură de drojdie uscată
2 gălbenuşuri de ou
coaja rasă de la o lămâie
3 linguri de zahăr
50 ml ulei
1 linguriţă de sare
lapte călduţ cât cuprinde (aprox. 250 ml)
Umplutură:
1 l lapte
1 cană de griș
zahăr după gust
1/2 linguriţă de sare
6 albuşuri
4 gălbenuşuri
100 g unt
350 g smântână
2 pliculeţe cu zahăr vanilat
Preparare aluat:
Este recomandat ca toate ingredientele să fie la temperatura camerei.Drojdia se freacă cu o lingură de faină, o lingură de zahăr şi câteva linguri de lapte călduţ, până când se face ca o cremă. Maiaua obținută se lasă la căldură vreo 30 min. să dospească. Pe masa de lucru, se cerne mai întâi făina, apoi se face o adâncitură în mijloc, în care se pune maiaua, cu cele două gălbenuşuri frecate în prealabil cu o linguriţă de sare. Se adaugă laptele călduţ și zahărul şi se frământă un aluat nu prea tare. Aluatul se frământă pe masă timp de 10 minute până devine elastic şi va avea consistenţa aluatului de cozonac. Se adaugă uleiul puţin câte puţin, şi se frământă în continuare, până când compoziția începe să facă bule de aer şi se desprinde uşor de pe mână.
Aluatul se pune într-un vas uns cu ulei, se acoperă cu un şervet şi se lasă la dospit până îşi dublează volumul.
Preparare umplutură:
Se prepară un griș mai gros, fiert în lapte. Se adaugă zahăr după gust. Când grișul e fiert, se dă la o parte şi se lasă să se tempereze. Albuşurile se bat spumă. Când spuma a început deja să se întărească, se adaugă pe rând în amestecul de griș, cât e încă puţin călduţ.
Separat, cele 4 gălbenuşuri de ou se freacă bine cu untul, se adaugă 2 pliculeţe de zahăr vanilat, apoi treptat se adaugă smântâna.
După ce aluatul este dospit, se întinde o foaie groasă de un deget (cca 3 mm). Foaia se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt sau cu făină. Se pune pasta de griș pe deasupra, apoi se toarnă uniform amestecul de gălbenuşuri cu smântână. Se coace la cuptor la foc potrivit (180 grade C), circa 30-40 de minute.

Foto: Călin Stan, arhiva Săptămâna Haferland

Citește și articolul de aici.

Add Comment