Să ne încălzim cu o ciorbiță caldă sau o cafeluță caldă

Iarna, porcul și ciorba

Medicina tradițională chineză împarte alimentele după principiile Yin și Yang. Yin reprezintă mâncarea rece, iar Yang pe cea caldă. În funcție de organism, dar și de anotimp, alegem tipul de alimentație. Iarna e indicată mâncarea Yang, caldă. Înțelepciunea chineză străveche avertizează și asupra următorului fapt: nu se exclud alimentele neutre de la nicio masă: cereale, fructe, legume crucifere (varza).
Nu întâmplător bunicii noștri consumau iarna carne de porc – este un element biologic de foarte bună calitate. O porție normală cantitativ oferă organismului suficientă energie, îi pune pe tavă anticorpi cu rol de apărare a organismului și reglează metabolismul, asigurând și funcționarea sistemului nervos.
Ciorbița cu carne de porc, legume și paste e un adevărat balsam pentru organism; ciorba ține de foame timp îndelungat, nu îngrașă și încălzește organismul. Dacă i se adaugă borș, amestecul de carne, legume și apă se îmbogățește cu vitamina B, iar în combinație cu ardei iute accelerează arderile din organism și oferă mult mai repede energie.

Foto: Ciorba cu carne de porc – Burda Romania

Francezii „supează” seara, tocmai pentru calitățile enumerate mai sus.
E bine să se aleagă o carne de porc slabă, de pe care să se îndepărteze grăsimea și, atenție, nu e necesar adaos de ulei în ciorbă!
Iarna, se limitează consumul de alcool, dar nu se renunță la aportul de lichid necesar zilnic organismului: apă, ceai de plante (ideal e să fie băut fără zahăr!), câte un pahar de suc de fructe (și nu mai mult!) la gustarea de la ora 10.

 

Cafeaua cea de toate zilele

O ceașcă de cafea care îți dă energie dimineața. O ceașcă de cafea savurată în timpul zilei, care îți dă o stare de bine. O ceașcă de cafea băută la o prăjitură cu ciocolată – o adevărată simfonie a simțurilor.
Se bea multă cafea zilnic, la nivel planetar, curge multă cerneală pe tema cafelei, iar cei care o contestă sunt mulți, însă mai mulți cei care o apreciază și o apără și îi slăvesc realele calități.
Sunt două legendele care se vehiculează pe seama cafelei. Prima istorie ne spune că pe la 1400, un păstor yemenit, numit Khaldi, a observat cum caprele sale devin de-a dreptul neastâmpărate, pradă unui exces de energie, după ce mâncau fructele roșii care creșteau în tufe pe acele meleaguri. Aici mai apare și varianta în care păstorul însuși dansa nestăpânit pe lângă capre, după ce consuma din acele fructe și era văzut de călugării unei mănăstiri din apropiere.
Păstorul uimit ar fi dus fructele la o mănăstire în apropiere și starețul, în încercarea de a înmuia fructele, le-a fiert, iar lichidul amar, dar aromat, stimula și alunga somnolența.
Cealaltă legendă spune că un derviș musulman condamnat de dușmani să rătăcească în deșert și să moară astfel, a auzit o voce care l-a îndemnat să mănânce fructele din arborele de cafea de lângă el. Dervișul a încercat să înmoaie fructele, dar nereușind, a băut lichidul care i-a asigurat energia și supraviețuirea. Considerând întâmplarea semn divin, s-a întors la ai săi și a răspândit credința și băutura miraculoasă.
De altfel, proprietățile stimulative ale cafelei au fost asociate încă din timpuri străvechi extazului religios, misticismului și misterului și e asociată cu preoții și doctorii. La 1000, Avicena, renumitul tămăduitor, administra cafeaua drept medicament. Triburile est-africane consumau cafeaua ca pe un aliment, măcinând-o și amestecând-o cu grăsime animală, obținuând o pastă modelată sub formă de bile, pe care le consumau pentru a obține mai multă energie în timpul bătăliilor.

 

Foto: Cafea – Arhiva Burda Romania

Istoria cafelei în Occident începe acum trei secole, dar în Orientul mijlociu ea este consumată de toate păturile sociale din vremuri străvechi.
Se pare totuși că zona etiopiană numită „Kaffa” este punctul zero al arborelui de cafea. Din Etiopia ea se răspândește în Yemen, apoi în Arabia și Egipt. Cultivarea cafelei se răspândește repede, iar consumul ei zilnic devine un obicei.
În Europa ea este adusă de negustorii arabi, prin portul Veneția. Când vânzătorii de limonadă încep să o vândă ca alternativă caldă, cafeaua câștigă definitiv și inimile europenilor.

Foto: Boabe de cafea – Arhiva Burda Romania

Verde, galben, roșu, purpuriu

Cafeaua este sămânța arborelui de cafea din specia Coffea – familia Rubiaceelor, care cuprinde 80 de soiuri, din care se consumă în scopuri industriale 4: Coffea Arabica, Coffea Robusta, Coffea Liberica, Coffea Maragogype. Arborele de cafea este tot timpul verde și, deși florile se ofilesc în câteva ore, înfloritul se desfășoară pe o perioadă de mai multe luni. În toate sezoanele, arborele de cafea are ramuri cu flori, cu fructe verzi, în prag de coacere sau coapte, culoarea lor trecând de la verde la galben, apoi la roșu deschis și la final la roșu-purpuriu, când fructul e la maturitate.
Cel mai răspândit arbore este cel de Arabica – 75-80% din producția mondială de cafea.

Articol din Practic în Bucătărie nr. 3/2012

Add Comment