Foaie verde maghiran

DACĂ AR FI O FIINȚĂ UMANĂ, AM SPUNE CĂ NU DOMINĂ, NU SE IMPUNE ȘI NU DOREȘTE SĂ SE FACĂ REMARCAT. DEȘI NU ARE O AROMĂ CU MULTĂ PERSONALITATE, MAGHIRANUL REUȘEȘTE SĂ SE FACĂ REMARCAT ÎN MÂNCĂRURI PRIN DISCREȚIE ȘI BUN GUST.
ÎNAINTE DE A FI PLANTĂ AROMATICĂ ÎN MÂNCĂRURI, MAGHIRANUL A REUȘIT SĂ-ȘI CONSOLIDEZE REPUTAȚIA CA PLANTĂ MEDICINALĂ, FIIND FOLOSIT DE SUTE DE ANI ÎN ZONELE MEDITERANEENE, PENTRU TRATAREA UNOR BOLI CE APAR FRECVENT

Foto: Maghiran

Legendele grecești spun că însăși zeița Afrodita ar fi creatoarea maghiranul pentru ea însăși, dar și pentru toate femeile care suspină prea mult și că, în Grecia Antică, acesta ar fi fost folosit de femei ca parfum, seara, pentru a-și visa ursitul, așa cum noi, românii, folosim busuiocul.
Și astăzi, în familiile grecești, maghiranul este prezent în camerele celor care vor să se simtă protejați, contribuind la vindecare și pacea casei. Este considerat protectorul casei și aducător de armonie, în multe familii.
Rudă apropiată cu oregano și cu cimbrul, maghiranul aparține familiei botanice Lamiaceae, în care 30 de specii mediteraneene și din Orientul Mijlociu poartă denumiri în care este inclus Origanum: dacă Origanum Vulgare este oregano sălbatic, maghiranul se numește Origanum Marjorana. Dacă facem o comparație între cele două arome, maghiranul este mai dulceag și mai temperat, în timp ce oregano are o ușoară tentă picantă.
Planta se dezvoltă în condiții de umiditate moderată, pe terenuri bine drenate, în soluri fertile, cu pH neutru și în zonele însorite ale grădinilor. Plantele au nevoie de intimitate pentru a crește, este bine ca semințele să fie sădite la o distanță de 20-25 de cm de căile de acces în grădină. Pentru a favoriza dezvoltarea micilor tufe pe orizontală, vârfurile primelor tulpini pot fi rupte, în felul acesta ghidând planta către ramificare.

 

Foto: Uleiul esențial pur extras din maghiran are virtuți vindecătoare

 

O plantă benefică sănătății

 Ceaiul din frunze uscate de maghiran contribuie la:
– reducerea tensiunii, valorilor mari ale colesterolului
– la rezolvarea problemelor digestive
– creșterea imunității, grăbind vindecarea organismului în cazul răcelilor, problemelor tractului respirator superior, a tusei seci și acceselor de tuse astmatiformă.
Pentru o cană de ceai, este suficientă o linguriță de plantă uscată la 1 cană cu apă fierbinte. Planta nu se fierbe, ci se infuzează timp de aproximativ 5 minute, întrucât prin fierbere îndelungată face ca aroma să devină prea intensă. Ceaiul nu trebuie lăsat în așteptare, ci băut imediat. Ceaiurile nu se beau la o distanță mai mică de 2 ore și nici mai mult de 3 căni pe zi nu se recomandă. Consumul zilnic de ceai de maghiran, în cure mai îndelungate, se face doar cu acordul medicului curant, întrucât substanțele eliberate de frunzele de maghiran pot interacționa cu medicația recomandată în anumite boli. Ceaiul de maghiran nu este recomandat femeilor însărcinate și nici celor care alăptează.

Foto: Datorită aromei puternice, frunzele uscate pot fi adăugate în mâncare de la început

2 linguri de maghiran proaspăt adăugat în salate sau alte preparate acoperă:
– 6% din necesarul zilnic de vitamina A al unui adult
– 8% din necesarul zilnic de calciu
– 18% din cel de fier
– 4 % din necesarul de vitamina C.

Uleiul esențial pur extras din maghiran are următoarele proprietăți:
– este un puternic analgezic natural, folosit în tratarea durerii asociate cu inflamația
– îmbunătățește peristaltismul intestinal și relaxează mușchii intestinali, contribuind la o mai bună digestie
– bactericid – ajută la eliminarea bacteriilor din organism

Foto: Când preparatele cu paste primesc aroma de maghiran proaspăt, devin mai savuroase

– expectorant natural, eficient în eliberarea mucusului din gât și sinusuri, cu efect de ameliorare a congestiei faringelui, laringelui, bronhiilor și plămânilor, cauzate de infecțiile virale
– antiviral excelent, ajută la inhibarea activității virusurilor asociate cu anumite boli ale copilăriei, dar este demonstrat că și în cazul malariei
– ajută la restabilirea echilibrului hormonal în cazul femeilor și previne menopauza prematură
– este un vasodilatator excelent, reducând tensiunea și fluidizând circulația sangvină
Uleiul esențial de maghiran ne ajută să învingem teama de respingere, neîncrederea, tendința de izolare și să reușim să ne deschidem către relații calde, simțindu-ne în siguranță, învățându-ne că baza relațiilor între oameni sunt încrederea, iubirea și acceptarea fără judecăți.

Foto: Maghiranul proaspăt este excelent în salate

Cum îl întrebuințăm în bucătărie?

Frunzele plantei asezonează plăcut preparatele cu carne, însă mai rar sunt folosite în preparate pe bază de brânzeturi sau vegetariene, deși este o aromă destul de versatilă. Dacă folosiți maghiran proaspăt, adăugați-l în mâncăruri spre sfârșitul preparării sau chiar la sfârșit, după ce preparatul nu mai este supus temperaturilor mari.
Maghiranul uscat se adaugă împreună cu cimbrul sau singur în compoziția pentru cârnați. Sosurile pe bază de unt și maghiran acompaniază pastele și ciupercile. Pentru fripturi, maghiranul se armonizează mai bine cu vinurile albe demiseci. Sosurile de tomate sunt excelente când primesc aroma de maghiran, la fel și marinadele.

Foto: Maghiranul este utilizat în mod tradițional în Germania și țările învecinate, la pregătirea mezelurilor de casă

 

Cum îl conservăm sau păstrăm mai îndelungat?

Maghiranul proaspăt se păstrează bine în frigider, așezat într-un vas, cu codițele în puțină apă. Maghiranul este, însă, una dintre acele plante la care frunzele uscate oferă preparatelor mai multă savoare decât cele proaspete, ceea ce îl diferențiază de multe alte condimente care răspândesc mai multă aromă când sunt verzi (mărarul, pătrunjelul, de exemplu). Această proprietate face ca maghiranul uscat mărunțit să poată fi adăugat în mâncăruri mai devreme, poate chiar de la începutul preparării.
Frunzele uscate de maghiran își păstrează aroma pentru mult timp, fiind vorba de 3-4 ani, fără să-și schimbe aroma, dacă sunt păstrate în condiții de temperatură și umiditate propice, în borcane închise ermetic. Pentru un condiment care să păstreze cât mai mult din substanțele benefice, e bine să le detașăm frunzulițele de tulpini și să le uscăm cât mai întregi, la umbră, în camere fără umiditate și după 5-6 zile să le mărunțim între palme, pentru a obține condimentul pe care îl vom aprecia iarna, în fripturi.
Lumea aromelor este cea care, ca prin magie, reușește să facă transformări asupra noastră și a celor din jur.
Să le folosim întotdeauna cu încredere, recunoștință și respect!

Foto: 123RF; Gulliver/IStock; Text: Sonia Stanciu

Vei găsi aici o friptură delicioasă, pentru care folosești maghiran.

Add Comment