De mii de ani, mirodenie și medicament

Miros ușor dulceag, ușor înțepător, dar inconfundabil între toate aromele de condimente. Aproape că nu e om căruia mirosul de scoțișoară să nu-i scoată, de sub plapuma groasă a amintirilor, o scenă din bucătăria mamei sau bunicii. Orezul cu lapte, merele coapte în cuptor, plăcintele cu mere sau dovleac, toate primeau izul pătrunzător, dar deloc supărător al scorțișoarei. Când presărau scorțișoara, niciuna dintre mame, bunici sau nepoate nu se gândea – și nici noi nu o facem – la aventura mirodeniei, plecată de la copacul oriental și ajunsă în casele noastre.

Foto: Scorțișoară – 123 rf

Primele scrieri despre scorțișoara de Ceylon, Cinnamomum verum, datează din anul 2800 î.e.n. Chiar dacă țara de origine este Sri Lanka, egiptenii cunoșteau scorțișoara și o foloseau în procesul de îmbălsămare, datorită proprietăților ei antibacteriene. Dacă astăzi este produsă cu ușurință și vândută la prețuri derizorii, la începutul secolului I, Plinius cel Bătrân scria că 350 g scorțișoară aveau, pe atunci, valoarea a 5 kg de argint. Medicii din perioada medievală foloseau scorțișoara ca leac pentru tuse, dureri în gât și răgușeală. Datorită fenolilor care inhibă bacteriile responsabile pentru alterare, scorțișoara era întrebuințată și pentru a păstra carnea.
Istoria exploatării și comerțului cu scorțișoară este foarte zbuciumată, întrucât Insula Sri Lanka era considerată un furnizor de mare bogăție. Din secolul al XVII-lea, în urma unor conflicte, monopolul asupra scorțișoarei trece, pe rând, de la portughezi la olandezi, apoi la francezi și, în final, la englezi.

 

Un condiment obținut cu mult efort

Scorțișoara are nota ei de unicitate, întrucât se obține din scoarța unui copac. Sri Lanka (Ceylon) fiind o insulă cu un climat tropical – cald și umed, recoltarea tulpinilor de copaci în vârstă de 2-3 ani se face cu dificultate, manual. Plantele recoltate pentru obținerea condimentului nu au mai mult de 4 metri, deși, dacă este lăsat să ajungă la maturitate, un astfel de copac poate să atingă înălțimi de până la 60 de metri. Fermierii trimit legăturile cu tulpini către locul de prelucrare, unde, pentru a fi mai ușor desprinsă coaja, tulpinile sunt umezite pentru câteva ore. Decojirea tulpinilor este o ocupație tradițională în Sri Lanka, acestea urmând să fie apoi uscate în încăperi umbroase, dar călduroase, la înălțime.

 

Scorțișoara, remediul de ieri și de azi

În diferite scrieri vechi din lume, scorțișoara este amintită ca remediu pentru diverse boli. În scrierile ebraice se spune că uleiul sfânt pentru mirungere, folosit ca pomadă, pe capetele celor bolnavi, ar fi conținut scorțișoară, smirnă și ulei de măsline. Se spune că scorțișoara ar fi fost cunoscută pentru a lupta împotriva ciumei bubonice și a ciumei negre.
În Egiptul Antic, scorțișoara era la fel de prețuită ca și aurul, așa cum astăzi a devenit șofranul, întrucât făcea parte dintre substanțele folosite la îmbălsămare.
Și în medicina chinezească se știe că scorțișoara tratează de la stare de vomă la răceli.
Astăzi sunt unanim recunoscute virtuțile antibacteriene ale scorțișoarei și folosirea extractelor de scorțișoară în diverse amestecuri antiaging se datorează faptului că ocupă locul 7 pe scara ORAC, cu un scor antioxidant de 131000.
– Scorțișoara are efecte antimicrobiene, iată de ce este folosită la prepararea multor creme pentru piele și la remediile antiacneice. O mască bună pentru tenul acneic se face din miere și scorțișoară.
– Unul dintre cele mai mari beneficii al scorțișoarei, într-o epocă în care din ce în ce mai mulți oameni se îmbolnăvesc de diabet de tip II, este că, dacă e consumată regulat, poate să reducă la fel de eficient glicemia ca antidiabeticele orale, însă fără efectele secundare ale acestora.
– Dacă nivelurile glicemiei pe parcursul zilei au suișuri și coborâșuri bruște, consumul de scorțișoară ajută la restabilirea echilibrului hormonal și la îmbunătățirea toleranței la glucoză.
– Capsulele cu scorțișoară sau ceaiurile care conțin acest condiment prețios pentru sănătate au efect energizant.
– Într-un studiu efectuat cu peste 50 de plante, în lupta împotriva proliferării exagerate a ciupercii Candida, scorțișoara era în top 4, ajutând la scăderea riscului de infecție. Primul în top era oregano, prin urmare, împreună, oregano și scorțișoara pot ajuta corpul să scape de infecția cu Candida.
– În prezent, se fac cercetări asupra scorțișoarei ca remediu împotriva bolilor degenerative ale creierului, întrucât s-a descoperit că poate activa proteine protectoare care să oprească mutațiile și deteriorarea celulelor.
– Uleiul extras din scorțișoară, prin distilare, conține eugenol și este folosit ca anestezic și antiseptic în cabinetele de stomatologie orientale.

 

Scorțișoară de Ceylon sau Cassia?

În cele mai multe piețe ale lumii, mai rar întâlnești scorțișoara de Ceylon, mai dulceagă și mai plăcută, adevărata scorțișoară din Sri Lanka. Comerțul cu Cassia, scorțișoara chinezească, condiment ce are o notă mai iute, s-a dezvoltat foarte mult. Și una, și cealaltă pot fi adăugate în cereale, la micul dejun, în ceai sau cafea, în pauzele dintre mese. Cassia conține mai mult coumarin, o substanță ce poate deveni toxică pentru organism, dacă se ingerează prea multă scorțișoară Cassia – de aceea, se recomandă consum cu precauție.

Știați că…
…hârtia impregnată cu ulei de scorțișoară ar putea menține proaspătă timp de 10 zile pâinea ambalată în ea?
… pe 4 octombrie se sărbătorește, în Olanda, Ziua Națională a melcișorilor cu scorțișoară, dulce tradițional al acestui popor? Acest desert a fost inventat în 1920 și a trecut Oceanul Atlantic cu 30 de ani mai târziu.
… anual, producția mondială de scorțișoară se situează între 27500 și 35000 tone?
… deși suntem tentați să asociem scorțișoara doar deserturilor cu mere, cremelor și înghețatelor, aroma ei poate să însoțească și carnea de pasăre sau vită?

Articol preluat din Practic în bucătărie nr. 4/2019

Add Comment