Cornetele pentru înghețată, rezultatul unei cooperări

Invenția cornetelor pentru înghețată este creditată unui emigrant italian, pe nume Marchiony, în New York, la începutul secolului al XX-lea, vânzător despre care se spune că se săturase să vadă veselă spartă în prăvălie și s-a hotărât să creeze un fel de recipiente comestibile, din aluat pentru vafe, turnat în matrițe cu formă de pahare.

Foto: Cornete pentru înghețată – 123 rf

Cu toate că această istorie pare a fi cât se poate de clară și de plauzibilă, în legătură cu forma ingenioasă de prezentare a înghețatei, circulă și următoarea poveste: se spune că, tot la începutul secolului al XIX-lea, în orașul american St. Louis avea loc un târg internațional la care vindeau, la tonete alăturate, producătorul de înghețată și un concesionar sirian. Acesta din urmă producea pe loc zalabis, un fel de prăjiturele tradiționale siriene, asemănătoare vafelor. Terminându-i-se ambalajele pentru înghețată, Marchiony ar fi apelat la vecinul său sirian, rugându-l să ruleze calde prăjiturelele. Cum în târg erau prezenți comercianți din toată America de Nord, ei s-au întors încântați de idee în orașele lor, sugerând producătorilor de înghețată această formă de prezentare atât de populară astăzi.
Inspirat de această cooperare internațională, se spune că Marchiony s-ar fi întors în orașul său și ar fi deschis 45 de tonete stradale, la care vindea înghețată în conuri. Puțin mai târziu, avea să se inventeze și înghețata sandwich, acestea depășind cu ușurință popularitatea înghețatei în conuri.
Năzuința spre mai bine, mai inedit și mereu ceva nou, i-a făcut pe oameni să caute mereu soluții. Uneori, dorința a fost de ajuns pentru ca ideile să curgă, alteori de dragul unei idei, creatorii lor s-au sacrificat. Cu toate acestea, înclinația oamenilor de a inventa și reinventa ceva ieșit din comun transcede timpul.

Articol preluat dn Practic în Bucătărie nr. 3/2019

Intră aici și vei găsi o rețetă de înghețată.

Add Comment