Pe urmele Sfântului Dimitrie Basarabov

Pe urmele Sfântului Dimitrie Basarabov, din capitala României spre sihăstriile Bulgariei

 

Pe 27 octombrie, Dealul Mitropoliei se umple în fiecare an de pelerini veniți să se închine la moaștele Sfântului Dumitru cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Numele lui complet este însă Dimitrie Basarabov, iar locul în care el a trăit este la sud de Dunăre, în actuala Bulgarie. 
Felicia Vanea Dobre a călătorit acolo și ne-a povestit totul despre originea acestui sfânt. Pe urmele celor ce au restaurat peștera unde a trăit Dimitrie Basarabov ea a ajuns până la Veliko Târnovo.

pelerinaj

Sfântul Dimitrie Basarabov s-a născut într-o familie nevoiașă. De mic păștea vitele; într-o zi a călcat din greșeală într-un cuib de păsări şi a omorât puişorii. Și-a pedepsit piciorul vinovat şi nu l-a mai încălţat 3 ani, umblând desculţ vară şi iarnă.
În perioada călugăriei, fericitul Dimitrie se întrecea cu rugăciunea curată a inimii şi cu darul lacrimilor. A ieşit din obşte şi s-a nevoit mai mulţi ani într-o peşteră mică şi umedă de pe malul râului Lom.
Când şi-a simţit sfârşitul aproape s-a retras între două pietre mari în apropierea râului, unde s-a mutat la lumea cerească, şi a rămas necunoscut de nimeni. Câţiva ani mai târziu, un torent a dislocat cele două pietre, cu tot cu moaştele întregi ale Sfântului, care aveau să fie duse la biserica satului Basarabov.

pelerinaj

Bulgaria: Peștera Sfântului Dimitrie Basarabov
De la vărsarea râului Lom în Dunăre, urcând spre Ivanovo, se întâlnesc peste 300 de chilii săpate în malul calcaros al râului. Dintre acestea, 40 au ajuns biserici, în care s-a slujit Sfânta Liturghie mai multe sute de ani. Urme de frescă se văd pe pereții peșterilor până în zilele noastre.
Mănăstirea rupestră Sfântul Dimitrie Basarabov este o mănăstire ortodoxă înființată în peștera în care s-a nevoit Sfântul. E singura mănăstire săpată în stâncă, încă locuită, din întreaga Bulgarie. În perioada secolelor XII-XIV a făcut parte dintr-un mare complex mănăstiresc isihastic. A fost ctitorită de regina Teodora, prima soție a țarului bulgar Ioan Alexandru și fiica voievodului valah Ioan Basarab (întemeietorul primei dinastii voievodale din Țara Românească). În sec. 17 în Mănăstirea Basarabov s-a nevoit singurul sfânt cunoscut în regiunea Ruse, născut în satul Basarabov, Dimitrie Basarabov.

icoanaSe spune că aflarea moaştelor Sfântului a venit de la o copilă stăpânită de duh necurat, căreia i s-a arătat Dimitrie în vis, promiţându-i acesteia că dacă trupul său va fi scos din apă ea va fi tămăduită.
Adunându-se mulţi oameni şi preoţi, s-au dus toţi împreună la locul arătat de copilă, unde de multe ori se arăta o lumină şi cei care o vedeau socoteau că acolo este ascunsă o comoară de bani. Căutând cu tot dinadinsul, au aflat în apă sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie, care erau pline de mâl şi de prundiş, şi le-au scos întregi, strălucind ca aurul. Luându-le de acolo, le-au dus în satul Basarabov.

 

pelerinaj

Străbătând vestea prin toate părţile dimprejur despre aflarea sfintelor moaşte ale lui Dimitrie, a ajuns şi la urechile domnitorului de la Bucureşti, care pe atunci era și domnitorul acestor pământuri bulgare. De îndată acesta a trimis preoţi şi boieri ca să aducă moaştele Sfântului Dimitrie şi să le aşeze în biserica domnească. Mergând trimişii Domnului în satul Basarabov, au luat moaştele sfântului şi au făcut cale întoarsă cu ele ca să le aducă în Valahia. Ajungând cu dânsele până aproape de un sat care se cheamă Ruşi, au stat sfintele moaşte la o fântână şi de acolo sfântul n-a mai vrut să meargă mai departe. Văzând preoţii şi boierii acea minune şi nedumerindu-se ce să fie, au înjugat doi juncani tineri neînvăţaţi la carul cu moaştele sfântului şi l-au lăsat să meargă unde vor voi ei, căci din aceasta se va şti şi voia sfântului. Atunci juncanii s-au întors înapoi la Basarabov cu moaştele sfântului şi au stat în mijlocul satului.
Atunci Domnul Valahiei a trimis boieri cu bani şi au făcut o biserică cu numele cuviosului Dimitrie în satul Basarabov, în care au aşezat moaştele sfântului. Şi multe minuni făceau acele moaşte celor ce cu credinţă se rugau la el.

pelerinaj

În timpul războiului ruso-turc a trecut prin satul Basarabov generalul rus Petru Salticov, care a luat moaştele, intenționând să le trimită în Rusia. Însă aliatul său, românul Hagi Dimitrie, a cerut el moaștele ca să le trimită în Țara Românească, drept despăgubire pentru prăzile şi jafurile pătimite din pricina războiului. Generalul, înduplecându-se, a dăruit moaștele Ţării Româneşti, mâna dreaptă a Sfântului fiind totuşi trimisă de general la Lavra Pecerska de la Kiev.
Şi primindu-le, tot poporul românesc, cu mare cinste le-a aşezat în biserica cea mare a Mitropoliei. Se zice că îndată a simţit tot poporul ocrotirea şi sprijinul sfântului, căci nu numai că a încetat războiul dintre muscali şi turci, ci a contenit şi ciuma cea înfricoşată.

biserica

În anul 1831, oraşul Bucureşti a suferit o epidemie cumplită de holeră, iar preşedintele Divanului Ţării Româneşti, generalul Pavel D. Kiseleff, a cerut ca moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou să fie duse pe Câmpia Filaret. Se spune că: „din ziua de 15 septembrie şi până la începutul lunii octombrie, numărul morţilor, care până atunci atinsese 160 pe zi, a scăzut repede”.
În timpul ocupaţiei germane din primul război mondial, câţiva bulgari au furat cu o maşină moaştele Sfântului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucureşti, cu scopul de a le duce peste Dunăre, în ţara lor, însă toată noaptea bulgarii, prin minune, au înconjurat străzile capitalei, dar n-au nimerit şoseaua care duce la Giurgiu, ca să treacă Dunărea, spre dimineaţă fiind prinşi, iar sfintele moaşte au fost aduse la locul lor în catedrală.

Schimbarea la față
Biserica actuală din Peștera Sfântului Dimitrie a fost construită în anul 1865, cu mai multe ajutoare primite din România. În 1940 o inundație a distrus întreaga clădire.

pelerinaj

Reînnoitorul Mănăstirii Basarabov a fost ieromonahul Hadji Hrisant, venit aici din Mănăstirea Preobrazhene (Schimbarea la față), de lângă Veliko Tarnovo, locaș care a jucat un rol important în viața spirituală a capitalei bulgare în secolul al XIV-lea. A fost distrusă de câteva ori de turci și mereu refăcută. Mănăstirea Schimbarea la Față a fost reîntemeiată pe locul actual de către părintele Zotic de la Mănăstirea Rila, în 1825. Interiorul și zidurile exterioare ale bisericii sunt decorate cu fresce realizate de pictorul-iconar bulgar, Zaharia Zugravul, reprezentant al școlii iconografice Samokov.  Încă din vremea părintelui Zotic, Mănăstirea Schimbarea la Față a devenit unul din principalele centre culturale și revoluționare din regiunea Veliko Tarnovo. „Apostolul Eliberării”, Vassil Levski, și-a găsit adăpost în repetate rânduri în această mănăstire. Așezământul Schimbarea la Față a jucat un important rol în încercările Bulgariei de obținere a independenței naționale și religioase.

Articol și foto: Felicia Vanea Dobre

Citește și articolul de aici!

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!

Add Comment

+

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!