Paște fără risipă alimentară. Interviu cu Roxana Buzețelu (Micile Bucurii)

interviu cu Roxana Buzetelu despre risipa alimentara

După mai mult de 10 ani în marketing pentru corporații, Roxana a decis să se concentreze pe ceva mai important: grija pentru mediu. În prezent, este studentă la al doilea master, de data aceasta pe studii de mediu și dezvoltare durabilă.

Am cunoscut-o pe Roxana Buzețelu prin intermediul comunității online Micile Bucurii, pe care aceasta a fondat-o în urmă cu aproape 3 ani. Scopul grupului a fost de a informa și educa oamenii referitor la probleme de mediu, astfel încât să trăiască în armonie cu natura. Între timp, comunitatea a depășit 5000 de membrii dornici de schimbare, a fost creat și sub-grupul Loc De Troc, care funcționează pe principiile economiei de schimb, iar la finalul lui 2020 Micile Bucurii a devenit ONG.

Pentru că în curând urmează Paștele, am vrut să aflu mai multe de la Roxana despre cum putem sărbători într-un mod mai prietenos cu natura. Și, pentru că se prepară numeroase mâncăruri cu această ocazie, este momentul ideal să discutăm despre risipa alimentară, o problemă des întâlnită inclusiv în România.

Ce înseamnă mai exact risipa alimentară?

Risipa alimentară se referă la toate prosusele preparate sau nepreparate care nu sunt consumate și ajung la coșul de gunoi, de multe ori sub forma resturilor alimentare. Acest lucru se întâmplă din varii motive, precum: estimarea incorectă a cantității necesare atunci când cumpărăm mâncare, neatenția la termenul de valabilitate și depozitarea deficitară a alimentelor, ceea ce le face să se strice mai repede.

Micile Bucurii Retreat

În 2020, Micile Bucurii a organizat un eveniment de un weekend conceput ca o introducere în viața sustenabilă. În cadrul acestuia, participanții au participat la diferite discuții și ateliere prin care au învățat cum să își construiască o viață mai prietenoasă cu mediul înconjurător.

În ce moduri ne afectează risipa alimentară? Mă refer atât la nivel global, cât și la nivel local.

Unul dintre efectele risipei alimentare este poluarea cu gaz metan, cu de 28 de ori mai dăunător decât temutul dioxid de carbon. Fiindcă la noi încă nu se colectează selectiv gunoiul și doar doar un procent mic de persoane alege să facă compost, alimentele aruncate la gunoi ajung să fie amestecate cu alte ambalaje și resturi și se descompun lent pe câmpuri, producând o cantitate mare de metan. Risipa alimentară are în același timp un efect negativ și asupra economiei; este estimat că fiecare român ajunge să arunce în medie 129 de kilograme de mâncare pe an.

Citește și: Eco, bio: alegeri prietenoase cu natura

Este o problemă care ne afectează și pe termen scurt, când ne gândim la propria gospodărie?

Da, normal. Ratăm niște oportunități de a investi în ceva de care am avea nevoie dar nu am prioritizat suficient atunci când am cumpărat mai mult decât ne trebuia. E ușor dureros să ne gândim ce-am fi putut face cu banii de pe kilogramele de mâncare de care nu am apucat să ne bucurăm înainte să se strice. Dar pentru asemenea situații există soluții simple, cum ar fi un meniu săptămânal de la care să nu ne prea abatem. De exemplu, am ingredientele X, Y și Z cu care aș putea face două feluri de mâncare să-mi ajungă pentru trei zile. Și tot așa.

Care sunt cauzele pentru care apare risipa alimentară la nivelul consumatorului?

Aș spune că depinde în funcție de apucăturile fiecăruia, însă principala cauză ar fi lăcomia. Teama că te prinde ziua următoare fără pâine, așa că atunci când mergi la magazin iei trei franzele în loc de una.

risipa alimentara

Consultă întotdeuna lista de cumpărături pentru a te asigura că nu cumperi mai multe alimente decât ai nevoie.

Ce soluții există pentru a preveni risipa alimentară de Paște?

Înainte să pornim la magazin pentru cumpărăturile de Paște ar fi indicat să mâncăm, fiindcă nu e indicat să mergem înfometați, fiindcă vom fi tentați să cumpărăm produse ce nu ne sunt necesare doar pentru că ne e poftă, și să ne facem o listă de cumpărături cu preparatele ce urmează să le gătim și pentru câte persoane. Cumpătarea este cel mai bun aliat împotriva risipei.

Dacă se întâmplă totuși să avem alimente stricate, putem face ceva cu ele astfel încât să nu ajungă la gunoi?

Pentru ca alimentele stricate să nu ajungă la gunoi le putem transforma în compost, pe care ulterior să-l folosim ca îngrășământ natural. Acest lucru e puțin mai dificil de făcut când stai la bloc, însă pentru această situație există inițiative locale, asociații care colectează produsele și le transformă ele în compost. În Cluj-Napoca, spre exemplu, sustenabil.cj avea la un moment dat un proiect prin care colecta zațul de cafea pe care apoi îl oferea producătorilor agricoli locali.

compost

Resturile alimentare pot fi transformate cu ușurință în compost – chiar dacă locuiești într-un spațiu mic!

Există soluții pentru compost pe care le pot folosi și cei care locuiesc la apartament și au un spațiu limitat?

Sigur că există. Una dintre soluții este achiziționarea unor recipiente de compostare care se închid ermetic și nu vor lăsa mirosuri neplăcute să pătrundă în casă. Poate fi o găleată cu capac sau o cutie specială pentru compost. Altă soluție, pentru cei care doresc să investească în tehnologia de compostare, ar fi dispozitivele de compostare care transformă materia în compost în câteva minute.

Prin ce alte moduri putem ajuta natura de Paște?

Prin a ne întoarce la obiceiurile sănătoase pe care cei dinaintea noastră le aveau. Aici mă refer în principal la cumpătare în bucătărie și reutilizarea resurselor în mod circular (ce nu am mâncat dau animalelor, spre exemplu). În acest an să oferim cadouri utile celor dragi, nu doar de dragul de a le dărui ceva, orice. Să fim atenți la nevoile persoanelor din jurul nostru și să căutăm să lăsăm lumea mai curată decât am găsit-o.

Cum îi putem convinge pe cei din jurul nostru să reducă risipa alimentară și să aibă un stil de viață mai prietenos cu natura?

Eu cred în aducerea schimbării cu pași mici și cu vorba bună. Iar mentalitățile obișnuite cu un anumit comportament nu se vor schimba peste noapte fiindcă le dăm cu studiile peste nas, ci prin setarea unui exemplu personal pozitiv, urmat de muncă de convingere susținută. Cu răbdare se pot face toate.

 

 

 

 

 

Interviu realizat de Alina Neamțu

Foto: iStock, 123rf

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!

Add Comment

+

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!