Manifestările sindromului de intestin iritabil apar adesea la o vârstă tânără

Dr. Mihai Rimbas

Interviu cu

Dr. Mihai Rimbaș
Șef de lucrări, medic primar gastroenterologie și medicină internă, doctor în științe medicale
Competență endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică
Competență ecografie abdominală
Secția de Gastroenterologie
Spitalul Clinic Colentina, București

 

În lumea întreagă, milioane de oameni sunt în căutarea soluțiilor pentru gestionarea stresului. În țările civilizate, acesta a devenit principalul factor declanșator al multor afecțiuni, printre care și al sindromului de intestin iritabil. Ca în multe dintre afecțiunile generate de stres, soluțiile pentru vindecare sunt găsite de medicii specialiști, după o anamneză detaliată, care vizează atât stilul de viață, cât și alimentația pacientului. Calea vindecării este parcursă împreună cu medicul specialist gastroenterolog, întrucât ameliorarea simptomelor apare în urma unui complex de metode terapeutice alese cu profesionalism și responsabilitate

 

Domnule doctor, mulți dintre noi nu știu ce este sindromul de intestin iritabil. Ne puteți explica, vă rugăm, acest termen?
Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afecțiune cronică a sistemului digestiv, având ca manifestări de prim plan dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal. Se estimează că aproximativ 10-20% din populaţia generală prezintă la un anumit moment manifestări care ar putea fi încadrate ca SII. Cu toate acestea, doar aproximativ 15% din persoanele afectate solicită o consultație medicală.

Care sunt factorii provocatori ai acestei afecțiuni?
Cauzele ce determină apariția SII nu sunt incă elucidate complet. O combinație de mecanisme pare să stea la baza generării bolii în majoritatea cazurilor. Între acestea, contracțiile intestinale anormale si sensibilitatea crescută a receptorilor intestinali (așa numita ”hiperalgezie viscerală”), modularea disfunțională centrală a impulsurilor nervoase transmise de la intestine, prezența factorilor stresanți, unele intoleranțe alimentare sau prezența unor infecții intestinale anterioare.

 

Cum se manifestă sindromul de intestin iritabil?
Manifestările SII încep adesea la vârstă tânără şi sunt mai frecvente la femei. Simptomele princeps sunt reprezentate de durerea abdominală, în asociere cu modificări ale tranzitului intestinal (diaree, constipație sau o asociere a celor două). Durerile abdominale sunt de obicei colicative, putând avea intensitate variabilă, de cele mai multe ori fiind agravate de factori stresanți psiho-emoționali. Durerile abdominale si tulburările de tranzit apar in general în cursul zilei, de cele mai multe ori dimineaţa sau după masă, rareori simptomele putând fi prezente și nocturn. Între manifestările SII se pot înscrie și senzația de balonare abdominală, cea de evacuare incompletă a scaunului, flatulența sau eructațiile.

Cum se stabilește diagnosticul de sindrom de intestin iritabil?
Diagnosticul SII este unul de excludere, având în vedere că multiple afecțiuni intestinale pot avea simptome similare acestuia, și că nu există un test diagnostic pentru SII. În primul rând trebuie excluse prin teste sau investigații specifice, adaptate tabloului clinic, sindroamele de malabsorbţie intestinală, bolile inflamatorii intestinale (cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn), colita microscopică, boala celiaca (intoleranța glutenică) sau alergiile alimentare. Având în vedere lipsa de standardizare și lipsa unei testări specifice pentru diagnostic, medicul joacă un rol major în stabilirea (sau excluderea) diagnosticului de SII.

Foto: 123 rf

Cum se tratează sindromul de intestin iritabil?
Există diferite principii terapeutice pentru SII, care vizează diferite mecanisme patogenice. Tratamentul însă nu este eficient în toate cazurile, iar o parte dintre cei afectați pot încerca mai multe combinaţii de tratamente, cu succes limitat. Cea mai bună abordare terapeutică se bazează pe o bună relație medic-pacient, medicul fiind dator sa ofere explicații suficiente și să încurajeze pacientul să participe la tratarea simptomelor bolii sale, care pot să fie deranjante în multe momente ale vieții. Prescrierea unei rețete oferită “pe sub ușă”, fără explicații, nu este eficientă în majoritatea cazurilor, medicamentele având mai degrabă un rol ajutător, fără să elimine în totalitate afecțiunea. Evitarea alimentelor care ar putea provoca simptome (de exemplu derivatele din lapte sau alimentele producătoare de gaz), administrarea unui antidiareic în caz de predominanță a diareei, sau administrarea de laxative sau suplimentarea alimentației cu fibre nedigerabile în caz de constipație, reprezintă de obicei abordarea terapeutică inițială. În ceea ce privește stresul si anxietatea, o evaluare și consiliere psihologică, cu sau fără medicație specifică psihiatrică antidepresivă, este de obicei cea mai bună opțiune. Alternativ, hipnoza sau terapia cognitiv-comportamentală, pot fi utile în caz de lipsă de răspuns la tratament. Medicamentele sunt în general rezervate persoanelor ale căror simptome nu au răspuns adecvat la măsuri mai conservatoare. În acest sens, medicamentele anticolinergice blochează sistemul nervos de stimulare a tractului gastro-intestinal, ajutând la reducerea crampelor și contracțiilor intestinale anormale; medicamentele antidepresive au un efect de alinare a durerii la persoanele cu SII, crescând pragul dureros de percepție al durerii; medicamentele sedative pot ataca anxietatea și scădea manifestările SII; antibioticele intestinale pot ameliora o disbacterioză, dacă este prezentă. Toate aceste medicamente pot însă avea și efecte adverse, de aceea este de evitat administrarea lor pe perioade lungi de timp. Probioticele, prebioticele, simbioticele sau terapiile naturiste nu au o eficacitate dovedită in SII, și nu pot fi recomandate in tratamentul acestuia bazat pe evidențe științifice.

Care sunt consecințele acestei afecțiuni?
SII poate afecta calitatea vieții prin disconfortul fizic substanţial şi suferinţa emoţională provocate, majoritatea pacienților fiind însă capabili, cu ajutor medical, să își controleze simptomele şi să trăiască o viaţă în limitele normalității, fără a dezvolta probleme grave de sănătate.

Interviu realizat de Sonia Stanciu, publicat în Practic în bucătărie nr. 9/2019

Add Comment