Hristos a înviat!

Iată că, cu mare bucurie, sărbătorim unul dintre cele mai importante momente ale creștinismului, Paștele.
De Paști se sărbătorește înviera lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica – a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit mormântul gol. Mormântul era gol deoarece Hristos Înviase. Ziua de Înviere este un moment fericit pentru orice creștin, bucuria că cel mai iubit a Înviat.
Sărbătoarea Învierii Domnului apare în limba romană prin cuvântul „Paști„. La evrei cuvântul Pascha înseamnă trecere, moștenit fiind de la egipteni. Se pare că până în secolul al V-lea termenul de „Paști„ indica mai ales patimile și moartera Domnului, nu atât serbarea Învierii Lui.

 

Foto: Ouă încondeiate – Arhivă Burda România

Sărbătoarea Paștelui începe cu Duminica Floriilor, când se serbează întoarcerea lui Hristos la Ierusalim. Duminica dimineața creștinii merg la biserică cu crenguțe de salcie (simbol al fertilității, al vieții), apoi se întorc acasă și agață crenguțele de salcie la streșinile caselor. O altă zi importantă din ajunul Paștelui este joi, când clopotele bisericii încetează să mai bată, este ziua în care se înroșesc ouăle. Vineri este Ziua Răstignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post, care se spune că este o zi fără noroc.
Sâmbătă clopotele bisericii își reiau dangătul. În seară de sâmbătă, familiile merg la biserică să asculte slujba Învierii și să ia lumina de la lumânările preoților. Cu această lumină revin acasă și aprind caldelele. Se spune că este bine ca lumânarea să nu se stingă pe tot parcursul drumului spre casă. În ziua Paștelui, creștinii obișnuiesc să pună ouă roșii în apă și să se spele cu această apă, protejându-i de boli.
Pentru această mare sărbătoare gospodinele pregătesc cu tot felul de mâncăruri deosebite, dar de la masă nu lipsește cozonacul, un dulce foarte apreciat de noi, românii (intră aici și vei găsi o rețetă de cozonac). Tradiția spune că acum se pot mânca ouă roșii, dar și friptura de miel și pasca (aici vei găsi rețeta de pască tradițională). Mielul este considerat simbolul lui Hristos, ouăle simbolul Divinității, iar ciocnirea lor semnifică sacrificiu. „Mielul pascal îl simbolizează pe fiul lui Dumnezeu întrupat, pregătit pentru jertfă. Din acest motiv, iudeii păstrează săr­bătoa­rea și jertfirea mielului pascal până la venirea Mântuitorului Hristos. Mielul pascal trebuia să fie primul miel născut, fără prihană și fără defect. Semnifica blândețe, curăție, desăvârșire”, spunea părintele Vasile Gavrilă.

Foto: Cozonac – Arhivă Burda România

 

În Bucovina, cojile ouălor de Paști, împreună cu alte resturi alimentare, sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la „Blajini” (fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morţi nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). În felul acesta, și Blajinii au știre că pentru toţi creștinii a venit Paștele.
Dacă în alte țări din Europa, obiceiul colorării ouălor de Paști s-a restrâns sau chiar a dispărut, la noi a înflorit. În afara culorilor specifice: roșu (sângele Mântuitorului), galben (soarele), verde (prospețimea ierbii), albastru, românii au dus încondeierea ouălor la nivel de artă, prin tehnică, materiale, simbolica motivelor și perfecțiunea realizării.

Lumina Sfintei Învieri să pătrundă în sfletul și în inimile voastre bucurându-vă de minunea Învierii Domnului nostru Iisus Hristor!

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!

Add Comment

+

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!