Sărbătoarea gustului și a aromelor românești pe plaiuri bucovinene

Localitatea turistică Ciocănești, plasată într-un minunat cadru pastoral, pe pantele blânde ale Obcinilor Bucovinene, a fost declarată comună-muzeu începând din anul 2004, ca urmare a aspectului său unic, datorat motivelor tradiționale sculptate pe fațadele caselor, dar și a caracterului popular perfect conservat și evidențiat prin numeroase manifestări, precum Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor Populare, Balul Gospodarilor, Serbarea Stânii Turistice sau Festivalul Național al Păstrăvului.

 

Foto: Festival – Arhivă Burda România

Acest din urmă eveniment, ajuns la ediția a IX-a, s-a desfășurat în perioada 15-19 august 2012, fiind organizat cu ocazia Zilelor Comunei Ciocănești. Din program nu au lipsit acțiuni precum ecologizarea și popularea cu puiet de păstrăv a afluenților Bistriței, concursul local de pescuit, construirea plutelor pentru lansarea pe râu, focurile de tabără și spectacolele ansamblurilor folclorice. Printre invitați s-au numărat formațiile „Dorna Dorului” și „Nemuritorii”, interpreții de muzică populară Călin Brătean, Mircea Cebanu, Cristian Sârbu, Ovidiu Purdea Someș și Frații Reuț, dar și vedete consacrate, precum Andreea Bălan sau Vasile Șeicaru. Expoziția cu concurs gastronomic a reunit, ca și în alți ani, maeștrii ai artei culinare locale.
Ne-am făcut și noi drum către Ciocănești, tocmai în această perioadă, din dorința de a rezolva două lucruri odată, prezentându-vă în câteva rânduri atmosfera de sărbătoare ce a însoțit festivalul de-a lungul a aproape o săptămână și putând astfel onora invitația primită din partea doamnei Laurenția Giosan, o cititoare fidelă a revistei „Practic în Bucătărie” și o gospodină de excepție.
Născută la Ciocănești, doamna Giosan locuiește în Câmpulung Moldovenesc, la 35 km depărtare de localitatea natală, încă din anul 1978. În Câmpulung a lucrat doi ani la o fabrică de încălțăminte, după aceea la o fabrică de tricotaje, iar din 1990 activează în comerț. Timp de aproape 10 ani a administrat un magazin de pește, pe care la un moment dat l-a închis, deoarece afacerea devenise nerentabilă și de atunci a preluat hala de carne a orașului. Porcii și vițeii cumpărați de la particulari îi sacrifica la abatorul care, din păcate, acum s-a închis. Datorită calității produselor comercializate și-a păstrat clienți vechi și de 20 de ani. Acum, afacerea nu mai merge ca înainte, dar sunt și zile bune, mai ales atunci când se plătesc salariile și pensiile, iar oamenii vin la hală să se aprovizioneze pentru o lună întreagă.

Foto: Arhivă Burda România

Domnul Constantin Giosan, soțul gazdei noastre, se ocupă mai mult cu munca la pădure. Pleacă dimineața de acasă și strânge lemne de foc pentru cei care au centrale și sobe, pe care le transportă cu un camion de trei tone și cu ajutorul a doi angajați. În aceste ținuturi împădurite, industria lemnului a funcționat întotdeauna, chiar și în perioade de criză economică. Soții Giosan dețin și câteva hectare de pădure, printre care un hectar la Fundul Moldovei, un hectar la Ciocănești și patru hectare în Câmpulung Moldovenesc.
Permanent implicată în câte o activitate, doamna Giosan mai primește ajutor și din partea doamnei Elena Rusu, prietenă și sprijin în treburile care implică priceperea unei femei. De altfel, problema personalului eficient și cinstit i-a determinat pe soții Giosan să închidă în urmă cu patru ani o stână bine pusă la punct, ce număra 100 de capre, 200 de oi, câțiva tăurași și șase vaci de lapte. Stâna mergea foarte bine, dar nu găseau oameni. Ori erau bețivi, ori furau, ori nu vroiau să muncească, ori toate la un loc… Într-o zi s-au supărat și au vândut tot. Au rămas cu 10 hectare sus pe deal, aranjate cu casă, saivane pentru oi și grajduri pentru vaci. S-au gândit cum să facă mai bine, au strâns banii necesari și au pus bazele unei văcării (cireadă de vaci).

Foto: Foc de tabără – Arhivă Burda România

Doamna Giosan se ocupă și cu servicii de catering. Caută rețete în revista Practic în Bucătărie, gătește pentru nunți, botezuri sau înmormântări și chiar vinde în târguri cu produse tradiționale, preparate delicioase. Omul harnic nu are stare… Și-a creat acasă condițiile necesare, a achiziționat plite, cuptoare și frigidere, iar vestea s-a împrăștiat printre vecini, aceștia apelând la dânsa cu încredere.
O masă festivă trebuie să conțină un aperitiv bogat, compus din mezeluri afumate, brânzeturi și chiftele. Urmează felul doi, o ruladă din piept de pasăre, cu ciuperci sau pulpe de pui cu mămăliguță și usturoi. Friptura, în general din carne de porc, se servește cu piure de cartofi și murături. Carnea de friptură trebuie pregătită cu două zile înainte, fiartă bucăți mari în sos de legume. După ce se răcește, se taie felii, se strecoară sosul cu legumele pasate prin tifon și se reîncălzește la servire. Sarmalele nu au cum să lipsească de la o masă românească de sărbătoare, iar în Bucovina ele se îmbracă doar în foi de varză, dulce sau murată. Varza proaspătă se opărește în apă fierbinte cu sare și oțet până când foile se înmoaie și pot fi rulate. La o astfel de masă, cel mai mult se muncește la prăjituri. Fiecare cuplu în cazul nunții sau fiecare persoană în cazul înmormântării, trebuie să primească o caserolă de un kilogram, respectiv jumătate de kilogram, cu prăjituri preparate în casă. Se fac, în medie, cam 12-13 tipuri de prăjituri: nuci din aluat, cornulețe, fursecuri, foietaje, ciocolată de casă etc. Munca în bucătărie este obositoare, dar doamnei Giosan îi place să prepare bunătăți. Cam odată pe săptămână coace 70-100 de „Poale-n brâu”, pe care le vinde la magazin cu 2 lei bucata.

 

Foto: Coș cu legume – Arhivă Burda România

De-a lungul timpului a participat, împreună cu doamna Elena Rusu, la târguri gastronomice tradiționale, în Suceava, la Iași, în Câmpulung Moldovenesc și chiar în București. Anul trecut, în octombrie, la festivalul „Produs în Bucovina” din Capitală a venit cu 200 kg de tochitură, pe care a oferit-o vizitatorilor la 10 lei caserola, cu brânză și mămăliguță preparată la ceaun. Tot aici, a mai avut de vânzare slănină și costiță afumată, cârnați de casă, chișcă (caltaboș) cu orez sau cu ficat și sarmale.
În viitor, doamna Laurenția Giosan și-ar dori să participe la mai multe târguri de acest fel, în întreaga țară. Nu putem decât să-i urăm succes gazdei noastre și să-i dorim cât mai multe realizări în domeniul culinar, dar și în restul activităților întreprinse.

Foto: Poale-n brâu – Arhivă Burda România

Poale în brâu (Cu brânză de oi sau urdă)

Îți trebuie:
1 kg făină
250 g zahăr
60 g drojdie
100 g margarină
5 gălbenușuri
2 linguri de smântână
2 linguri lapte prins
Îți trebuie pentru umplutură:
2 linguri mălai
½ kg brânză de bruduf
1 ou
Pregătești așa:
Pentru aluat procedezi ca la cozonac. Apoi întinzi din aluat foi rotunde de mărimea unei farfurioare. După aceea, pui umplutură în mijlocul fiecărei foi și ridici fiecare foaie în 6 colțuri care se întâlnesc la mijloc și apeși ca să nu se desfacă. Dai plăcintele la copt, ca în cazul cozonacului.
Pregătești umplutura așa:
Opărești făina de porumb (2 linguri mălai) cu apă clocotită. Lași la răcit și când este rece, pui 1/2 kg brânză de burduf. Poți adăuga și un ou întreg.

Foto: Macrou marinat – Arhivă Burda România

Macrou marinat

Îți trebuie:
2 kg macrou
4 cepe
1 morcov
1 cană de apă
1 cană de ulei
½ cană oțet + ½ cană apă
foi de dafin
boabe de piper
sare
măsline
felii de lămâie
Pregătești așa:
Speli și cureți macroul, pui 4 cepe tăiate peștișori (în lung), un morcov tăiat cubulețe, o cană de apă, o cană de ulei și jumătate cană de oțet, completată cu apă. Adaugi foi de dafin, boabe de piper și sare după gust. Pui totul la foc potrivit timp de 2 ore. Servești macroul cu măsline și felii de lămâie.

Foto: Prăjitură napolitană – Arhivă Burda România

Prăjitură napolitană

Îți trebuie pentru blat:
4 ouă
200 g nuci măcinate
200 g zahăr pudră
1 praf de copt
1 lingură de griș
1 foaie de napolitană
Îți trebuie pentru cremă:
400 ml lapte
200 g zahăr
2 plicuri praf budincă de vanilie
1 pachet de unt
Pregătești blatul așa:
Separi albușurile de gălbenușuri și bați separat albușurile spumă, peste care pui zahărul și un pic de sare. Adaugi gălbenușurile pe rând, nucile, praful de copt și grișul. Amesteci ușor. În tavă pui foaia de napolitană, peste care torni amestecul. Dai la copt. După ce s-a copt, scoți prăjitura din cuptor și o lași la răcit.
Pregătești crema așa:
Amesteci într-o crăticioară 400 ml lapte cu 200 g zahăr și cu cele 2 plicuri de budincă de vanilie și le pui pe foc mic să fiarbă până se îngroașă. Răcești puțin compoziția și încorporezi în ea un pachet de unt. Omogenizezi bine crema și o așezi peste prăjitura scoasă de la cuptor și răcită. Tai prăjitura în romburi sau după bunul plac.

Foto: Cozonac – Arhivă Burda România

Cozonac

Îți trebuie:
1 kg făină
250 g zahăr
60 g drojdie
100 g margarină
5 gălbenușuri
2 linguri de smântână
2 linguri lapte prins
nucă sau mac pentru umplutură
Pregătești așa:
Amesteci făina cu 250 g zahăr, 60 g drojdie și 100 g margarină. Freci 5 gălbenușuri cu 2 linguri lapte prins (chișleac) și cu 2 linguri de smântână, după care încorporezi amestecul în făină. La final lași aluatul la dospit 30 de minute.
Împarți aluatul (800 g aluat la o tavă) și întinzi foaia. Adaugi nucă sau/și mac (pregătești compoziția cu puțin zahăr și mirodenii), rulezi și așezi rulourile în tăvile pentru cozonac. Dai tăvile la cuptor.

Articol preluat din Practic în bucătărie nr. 10/2012
Foto și text: Cristian Niculescu

Add Comment