Provocarea bucătăriei internaționale

După ce a testat și a utilizat arome și ingrediente variate, din însoritul orient și până în îndepărtatul occident, Vasilica Radu-Burcea și-a găsit propriul stil în bucătărie

O echipă de arheologi români descoperea în urmă cu șase decenii, lângă Cernavodă, două artefacte funerare, având o vechime de peste șapte mii de ani. Numite „Gânditorul” și „Femeie șezând”, cele două statuete, de dimensiuni reduse au devenit simboluri ale culturii Hamangia, perioadă a Neoliticului în Dobrogea. În această regiune din apropierea Mării Negre, ce păstrează dovezi ale unei civilizații milenare, s-au întrepătruns, de-a lungul timpului, numeroase culturi.
În epoca modernă, arta gastronomică a cunoscut, la rândul ei, influențe variate, din partea unor grupuri etnice diferite, formate din români, ruși, greci, turci sau macedoneni. Mai multe detalii despre specificul bucătăriei vechi dobrogene am aflat însă de la soții Vasilica și Octavian Radu-Burcea. Deși locuiau foarte aproape unul de celălalt, Vali și Tavi s-au cunoscut în Vama Veche, prin intermediul unor prieteni comuni. S-au căsătorit în anul 2009, iar martorii prezenți la cununia civilă, cunoscând pasiunea pentru gătit a miresei, i-au oferit acesteia, în loc de buchet, o tigaie.

Susținută de soț în arta gastronomică

Sesizând talentul soției sale în prepararea bucatelor, Tavi și-a sfătuit consoarta să participe la concursurile organizate în paginile revistei Practic în Bucătărie. De altfel, Vali s-a bucurat de susținere și din partea unei prietene, o mai veche colaboratoare a publicațiilor practic(e), Anișoara Ursan.

Foto: Cristi Niculescu – Arhivă Burda România

În 2011, cei doi soți s-au mutat într-o căsuță din apropierea centrului orașului Cernavodă. Aceea a fost și perioada în care gazda noastră a început să trimită primele rețete la redacție. „Eram plecată în Italia, când m-a sunat soțul și mi-a spus că mi s-au publicat primele rețete în revistă”, își amintește cu drag Vasilica. Și lui Octavian îi place să gătească, dar în general preparate din carne la grătar sau la cuptorul electric, în care utilizează cratițe speciale, pentru coacere îndelungată. „Când vin acasă și găsesc masa pusă, după o zi în care am stat în picioare, îmi dau seama că soțul meu este cel mai bun bucătar”, recunoaște Vali zâmbind. Tavi este foarte îndemânatic și, atunci când are un pic de timp liber, construiește ceva în gospodărie.
Vali lucrează în cadrul Casei de Cultură din Cernavodă, organizând evenimente pe plan local. Cu o săptămână în urmă a pregătit Festivalul Dunării, la care au participat 35 de bloggeri din turism, urmând ca în câteva zile să fie sărbătorite Zilele Orașului Cernavodă, un alt eveniment important pentru comunitate.

Foto: Familia Radu-Burcea – Arhivă Burda România

Gazda noastră citește lună de lună revista Practic în Bucătărie, iar toate publicațiile pe care le cumpără, le trimite pachet celor două surori mai mari, stabilite în Spania și Italia. Soțul este pompier și lucrează în ture. Cei doi au muncit pentru o perioadă și în străinătate (Tavi în Algeria, Vali în Italia), dar nu s-au gândit nicio clipă să se stabilească într-o altă țară.
În vârstă de nouă ani, Georgiana, fetița soților Radu-Burcea, participă la cursurile de dans modern contemporan și dans popular din cadrul Casei de Cultură Cernavodă, de-a lungul timpului ocupând primele trepte ale podiumului la concursurile organizate în București, Constanța sau Pitești. Georgianei îi place să ajute la prepararea bucatelor

Foto: Georgiana, fetița soților Radu-Burcea – Arhivă Burda România

Rețete și ingrediente din toată lumea

Vali își amintește cum, în copilărie, mama, care era din zona Siliștea-Gumești (județul Teleorman), prepara o ciorbă de varză acră, cu bucăți mari de varză, șorici și carne de porc. Totodată mai gătea și o tocăniță de murături prăjite. Spăla gogonelele, le tăia și le prăjea cu usturoi și boia. O parte le punea în borcane, pentru a le folosi ca garnitură. Lângă friptura de porc, care era mai grea, mergea foarte bine această garnitură.
Gazda noastră nu are preferințe pentru anumite preparate, fiindcă atunci când se află în bucătărie, îi place să gătească orice. La început, a fost un pic atrasă de bucătăria orientală, însă după ce a călătorit mai mult, i-a plăcut să încerce rețete specifice fiecărui loc. Din Turcia, Spania, Italia, Maroc și Egipt a adus cărți de bucate. „De acolo câte puțin, de dincolo câte puțin, nu știu dacă este vorba de o bucătărie fusion, dar mie îmi place să combin rețetele vechi cu influențele moderne ale bucătăriei tradiționale. Așa am construit și meniul de astăzi, am făcut o focaccia italiană, cu aripioare într-un dressing turcesc, cu pește marinat rusesc și vinete ca la Cernavodă, o rețetă dintr-o carte de bucate de prin anii ’60. Era o carte fără coperți, găsită într-o cutie, în podul casei în care ne-am mutat”, povestește gazda cu un ton în care se ghicește pasiunea pentru gătit.

Foto: Vasilica și Georgiana – Arhivă Burda România

Atrasă, în general, de aromele și combinațiile gastronomiei italiene și turcești, Vali consideră că acestea au într-un fel trăsături comune, anumite preparate având ingrediente similare, precum vinetele în Imam Bayildi și în Caponata siciliană.
Permanent interesată să testeze noi arome, căutând să îmbine elemente noi, ale bucătăriei internaționale, cu vechi rețete tradiționale românești și nu numai, Vasilica Radu-Burcea împărtășește din propria experiență și altor bucătari amatori pasionați, prin intermediul blogului www.viatzainjurulcratitzei.blogspot.ro

Foto: Cremă de iaurt cu fructe – Arhivă Burda România

Cremă de iaurt cu fructe

Îţi trebuie:
800 g iaurt grecesc
100 g mascarpone
120 g zahăr
1 esență de vanilie
2 lingurițe lichior limoncello
100 g biscuiți digestivi
fructe de sezon la alegere: struguri, piersici sau afine
coaja rasă de la 1 lămâie
mentă pentru decor
Pregătești așa:
Pentru ca iaurtul să fie mai cremos, îl poți pune de seara într-un tifon dublu, ca să se scurgă zerul.
A doua zi, mixezi mascarpone cu zahărul, esența de vanilie, coaja rasă de lămâie și limoncello. După ce s-a dizolvat zahărul, adaugi iaurtul și omogenizezi.
Repartizezi în pahare biscuiții digestivi mărunțiți, îi stropești cu limoncello și pui deasupra crema cu iaurt și fructele. Decorezi cu frunzulițe de mentă.

Foto: Focaccia cu mălai, rozmarin și roșii uscate – Arhivă Burda România

Focaccia cu mălai, rozmarin și roșii uscate

Îți trebuie:
400 g făină albă tip 000
100 g mălai
200 ml apă
100 ml lapte
25 g drojdie de bere proaspătă
4 linguri ulei de măsline
1 linguriță de sare
1 linguriță zahăr
100 g roșii
2 crenguțe de rozmarin
Pregătești așa:
Dizolvi drojdia în apa amestecată cu laptele, ambele călduțe, apoi adaugi sarea, zahărul și uleiul de măsline, amestecând energic. Torni compoziția rezultată peste făina amestecată cu mălai și frămânți bine aluatul. Îl ungi apoi cu ulei de măsline, ca să nu prindă crustă și îl lași să dospească circa 2 ore.
Ungi tava cu ulei de măsline și presari puțin mălai. Întinzi focaccia în tavă și decorezi cu roșii uscate și rămurele de rozmarin. Stropești cu puțin ulei de măsline și coci focaccia la foc mediu, pentru 20-25 de minute.

Foto: Pește prăjit marinat – Arhivă Burda România

Pește prăjit marinat

Îți trebuie:
500 g pește (baby hering)
200 g măsline verzi umplute cu anșoa
150 g baby morcovi
2 cepe roșii
1 linguriță piper boabe mozaic
sare
5 boabe ienibahar
4 foi de dafin
350 ml oțet
300 ml apă
ulei pentru prăjit
făină
Pregătești așa:
Cureți peștele, îl speli și îl sărezi, apoi îl treci prin făină și îl prăjești puțin, în uleiul încins. Scoți peștele pe un șervet de hârtie absorbantă, pentru a îndepărta excesul de ulei.
Pui la fiert oțetul împreună cu apa și condimentele. Într-un borcan mare, așezi în straturi ceapa tăiată solzișori, morcovii, peștele și măslinele. Torni peste ele saramura și închizi ermetic borcanul. Pentru a-l păstra mai mult timp, îl sterilizezi timp de 2  zile consecutiv, fierbând borcanul la bain-marie, câte 30 de minute zilnic și lăsându-l să se răcească lent, în vasul în care a fiert.

Foto: Aripioare „Gangnam Style” – Arhivă Burda România

 

Aripioare „Gangnam Style”

Îţi trebuie:
1 kg aripioare de pui
1 ceașcă ketchup
2  linguri miere
1 ceașcă sos de soia mai puțin sărat
piper mozaic
1 linguriță boia afumată
1 linguriță turmeric
coaja rasă de la 1 lămâie
puțin ghimbir
1 cățel de usturoi
2 linguri susan negru
½ ceașcă arahide
Pregătești așa:
Speli aripioarele și le pui la marinat într-un amestec de ketchup, miere, sos de soia, boia afumată, turmeric, usturoi dat pe răzătoarea fină, coajă rasă de lămâie, ghimbir și piper proaspăt măcinat. Acoperi vasul cu folie și îl păstrezi în frigider cel puțin 1 oră.
Așezi aripioarele în tava tapetată cu hârtie de copt și le ungi cu sosul în care le-ai marinat. Le coci la foc mediu, timp de 1 oră, timp în care scoți tava și le ungi de mai multe ori cu sos. Spre final, le ungi și presari susan și alune sau arahide tocate, apoi le mai lași 5 minute în cuptor.

Foto: Vinete ca la Cernavodă – Arhivă Burda România

Vinete ca la Cernavodă

Îți trebuie:
3 vinete
2 ardei capia
2  roșii mari
1 ceașcă ulei de măsline
3 căței de usturoi
1 ceașcă făină
ienibahar
sare, piper
1 linguriță oțet
foi de dafin
pătrunjel
Pregătești așa:
Speli vinetele, îndepărtezi codițele și le tai cubulețe. Le presari cu sare și le lași astfel 30 de minute, după care le opărești. Le lași să se scurgă, apoi le treci prin făină și le prăjești în ulei încins.
În uleiul rămas, prăjești ardeii tăiați mărunt, roșiile decojite tocate mărunt, usturoiul pisat și mirodeniile măcinate. Torni sosul peste vinete, într-un vas termorezistent și introduci vasul în frigider pentru circa 15 minute. Le poți servi ca atare sau le poți conserva pentru iarnă, în borcane, sterilizându-le la bain-marie, 2  zile consecutiv.

 

Articol preluat din Practic în bucătărie nr. 10/2017
Text și foto: Cristi Niculescu

Add Comment