Muncind, poți obține roade bogate și într-un an secetos

Conservând o moștenire rurală veche de secole, păstrător al tradițiilor pure și al unor peisaje fermecătoare, Maramureșul atrage precum un colț de rai, numeroși vizitatori, indiferent de anotimp. Trecutul a conferit întregii regiuni un caracter aparte, de la Pasul Prislop la Săpânța sau de la Sighetu Marmației și până pe Valea Lăpușului, turiștii putând vizita emblematicele biserici din lemn, practicând în stațiunile Borșa și Cavnic diferite sporturi, călătorind cu mocănița pe Valea Vaserului sau degustând apetisantele preparate ale bucătăriei locale.
Pe drumul ce leagă Cluj Napoca de Baia Mare, la 10-12 km de capitala județului Maramureș, se află satul Arieșu de Câmp. Pentru a da curs invitației cititorilor noștri, trebuia să ajungem la confluența râurilor Lăpuș și Someș, traversând dinspre orașul Dej pitoreasca Vale a Chioarului. Ajunși în sat, am găsit destul de ușor adresa, o frumoasă casă cu etaj, aflată gard în gard cu școala din localitate.
Ion și Maria Pușcaș, gazdele noastre, au locuit în trecut în Baia Mare, soțul lucrând ca lăcătuș-mecanic și soția activând în comerț. În 1986 s-au mutat în casa părintească de la Arieșu de Câmp, localitatea natală a domnului Ion Pușcaș. În timp, și în funcție de posibilități, au reușit să înalțe, în locul micuței case țărănești, o clădire aspectuoasă, construită încă de la început prin muncă proprie.
Acum locuiesc singuri, deoarece cei trei băieți ai familiei au hotărât să își încerce norocul pe meleaguri străine. Primul a plecat Gabriel, cel mai mare dintre copii, în urmă cu nouă ani. Pentru el a fost cel mai greu, până a reușit să-și facă un rost în Franța, găsindu-și de lucru și o locuință în apropiere de Paris. În timp, a reușit să și-i aducă alături și pe cei doi frați mai mici, iar în prezent lucrează împreună în domeniul construcțiilor.

Foto: Arhivă Burda România

Deși, fără să creadă că se va mai întoarce vreodată în România, Adrian, băiatul mijlociu, a decis să-și investească banii câștigați în țară, ridicând pe meleagurile natale o casă de vacanță. Anual, în perioada verii, cei trei frați se întorc pe plaiurile maramureșene, timp de o lună, pentru a-și vizita părinții. Aceștia, merg la rândul lor în Franța, pentru a fi alături de copii, domnul Ion lucrând împreună cu fiii săi o bună perioadă din an. Astfel, familia obține un venit decent, atât de necesar în gospodăria ce o au din apropierea Munților Gutâi. Gospodăria celor doi soți este una înfloritoare, în spatele casei având un teren de circa 40 de ari (aproape jumătate de hectar) cultivat în totalitate cu legume, viță-de-vie, porumb și pomi fructiferi. Terenul de la câmp, folosit mai mult pentru a cultiva porumb sau grâu (boabe pentru păsări, în general), nu l-au mai lucrat anul acesta, în special din cauza costurilor ridicate privind lucrările agricole (închirierea de utilaje) și a riscurilor cauzate de vremea capricioasă. De curând, tot din cauza rentabilității scăzute, au renunțat și la creșterea altor animale, păstrând doar păsările. Grădina însă, a rămas o emblemă a hărniciei celor doi soți, fiind permanent aranjată și plină de roade, chiar și într-un an secetos și canicular, precum cel care tocmai tinde să se încheie.

Foto: Casa Familiei Pușcaș – Arhivă Burda România

Tot timpul anului, cei doi consumă legume și fructe, doar din propria grădină. „Mâncăm și bem doar ceea ce producem și așa, încercăm să ne hrănim cât de cât sănătos”, ne-a declarat zâmbind d-na Maria. În zacuscă, spre exemplu, în afară de ulei, tot ce au pus a fost cules din curte. Chiar și ulei au fabricat cu ani în urmă, dar au renunțat, deoarece era mai gras decât cel rafinat și mai puțin indicat într-o alimentație sănătoasă. Anul acesta, au avut o producție neașteptată de fructe și legume, deși poate mai mici, dar la fel de naturale, deoarece în grădină nu folosesc, în afara gunoiului de grajd, niciun fel de îngrășământ. Roșii mai multe ca de obicei, meri de 10 ori mai încărcați, care s-au îndoit sub greutatea fructelor și ciorchini de struguri îmbelșugați. Însă, ca un revers al medaliei, din cauza secetei, ceapa și vinetele au avut un gust ușor iute și amar. Din cei 5 ari de viță-de-vie au obținut anul trecut 70 de litri de vin, iar anul acesta 300 de litri. Ca în toată Transilvania, țuica, făcută atât din mere, cât și din prune, se fierbe de două ori, la alambicul din sat. Întâi, se scoate așa numita „vodcă” de 20 de grade, la a doua fiertură stabilindu-se licoarea finală, undeva la 50-55 de grade. Din circa 300 litri de vodcă, ies în jur de 60 de litri de țuică.

Foto: Arhivă Burda România

În familia Pușcaș nu se prea consumă peștele, fiind preferată carnea de porc și cea de pasăre, mâncărurile specifice având, mai mult sau mai puțin, aceste produse la bază. Cei doi achiziționează carnea de porc de la un vecin care are o micro-fermă, iar găinile le iau din propria bătătură. În viitorul apropiat, vor să se profileze și pe creșterea curcilor și a rațelor. Carnea de vită este întâlnită foarte rar pe mesele maramureșenilor, locuitorii din zonă preferând să nu sacrifice cornutele pentru a le consuma și nici chiar vițeii, aceștia putând fi valorificați la 1000-1500 de lei, per exemplar.
„Nu am un meniu anume atunci când gătesc – spune gazda noastră – multe mâncăruri fiind inventate de mine, mai ales datorită faptului că am de toate în grădină”. Doamna Maria învelește tradiționalele sarmale atât în foi de varză, cât și în frunze de viță sau de hrean. Mămăliga o prepară la o consistență potrivită, nu foarte tare, astfel încât nu poate fi răsturnată, fiind în general consumată cu brânză sau cu jumări.
Cei doi soți își împart timpul între munca la grădină și creșterea păsărilor, vizitându-și din când în când băieții, pe plaiuri îndepărtate și încercând să asimileze o cultură diferită, dar incitantă din mai multe puncte de vedere. Soția s-a adaptat imediat stilului de viață și bucătăriei cu specific mediteraneean, pregătind rețete franțuzești pentru copii, odată ajunsă acolo. Soțul însă, care a lucrat o bună perioadă în Franța împreună cu fiii săi, a recunoscut că, deși îi place să fie alături de copii, sentimentele care îl încearcă pe pământ românesc, nu le poate retrăi nicăieri altundeva.

Foto: Plăcintă cu mere – Arhivă Burda România

Plăcintă cu mere

Îți trebuie:
1 kg mere
1 lingură scorțișoară
1 cană untură porc
3 căni făină
1 praf de copt
2 căni zahăr
3 ouă
iaurt cât cuprinde
2 linguri ulei.
Pregătești așa:
Încorporezi untura în făină, le amesteci cu jumătate cană de zahăr, cu 3 gălbenușuri, 1 praf de copt, iar la final adaugi iaurtul. Frămânți bine aluatul pe care îl împarți în 2 bucăți egale. Cureți merele, le dai pe răzătoare și le storci de zeamă. Într-o cratiță pui uleiul, adaugi merele, 1 cană de zahăr și scorțișoară după gust. Lași să se înmoaie ușor amestecul de mere, apoi îl dai deoparte să se răcească. Întinzi o foaie pe care o așezi într-o tavă, adaugi merele pe care le întinzi uniform, apoi le acoperi cu cealaltă foaie de aluat. Înțepi cu furculița foaia de deasupra.
Dai tava la cuptorul încins la 180 grade Celsius și lași plăcinta 30 de minute. Bați albușurile spumă cu zahărul rămas și le torni peste plăcintă, apoi o mai lași la cuptor 20 de minute la foc mic. Servești plăcinta rece.

Foto: Ardei și roșii umplute cu pastă de brânză – Arhivă Burda România

 

Ardei și roșii umplute cu pastă de brânză

Îți trebuie:
ardei uniformi și roșii de aceeași mărime
Îți trebuie pentru pasta de brânză:
200 g brânză
1 lingură unt
2 linguri maioneză 
1 legătură mărar
1 legătură ceapă verde
sare
Pregătești așa:

Speli ardeii și roșiile. Ardeii îi cureți de cotoare și îi tai pe jumătate. Tai roșiilor câte un căpăcel și le scoți miezul.
Amesteci brânza cu untul, maioneza, mărarul tocat, ceapa tocată și sarea. Umplii ardeii și roșiile cu acest amestec și le poți servi.

Foto: Ruladă de orez cu ficat – Arhivă Burda România

 

Ruladă de orez cu ficat

Îți trebuie:
250 g orez
500 g ficat de porc (sau pui)
6 felii pâine
1 cană pesmet
8 ouă
1 lingură untură de porc
1 legătură pătrunjel
4-5 fire usturoi verde
sare și piper
boia dulce
Pregătești așa:
Fierbi ficatul, îl scoți la răcit și, în apa în care a fiert, pui orezul la fiert. Când acesta este aproape gata, îl speli și îl scurgi.
Ficatul îl dai prin mașina de tocat, îl amesteci cu orezul, pâinea înmuiată, stoarsă și fărâmițată, pesmetul, verdeața tocată, usturoiul verde tocat, untura, 4 ouă crude și omleta făcută din alte 4 ore. Condimentezi cu sare, piper și boia și frămânți bine amestecul.
Pui compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Presezi bine, nivelezi până ce compoziția este egală pe toată suprafața tăvii. Poți unge cu un ou bătut și apoi dai tava la cuptor. La început coci la temperatură mai mare, apoi reduci și mai lași la cuptor 30 de minute. Consumi preparatul rece.
Pentru o altă variantă de ruladă folosești aceeași compoziție de bază, dar folosești altă umplutură.
Îți trebuie pentru altă umplutură:
cașcaval ras
morcov fiert
ardei roșii
1 castravete murat
Pregătești așa:
Împarți compoziția în două părți egale. Pe o folie de plastic pui jumătate de compoziție și o întinzi la mărimea tăvii. Pe mijloc pui un strat de cașcaval ras, morcov fiert și dat pe răzătoare, ardei tăiat în lungime și castravete tăiat în lungime.
Rulezi folia până formezi o ruladă, o răstorni în tava tapetată cu hârtie de copt, elimini folia și o folosești la pregătirea celeilalte jumătăți de compoziție. Ruladele poți să le pui în tăvi pentru chec. Le ungi cu ou și le dai la cuptor pentru 30 de minute.

Foto: Rondele de ceapă pane și flori galbene de dovlecel pane – Arhivă Burda România

 

Rondele de ceapă pane

Îți trebuie:
3 cepe mari
3 ouă
făină
pesmet
apă minerală
sare
ulei
Pregătești așa:
Cureți ceapa, o tai rondele de circa 1 deget, desfaci foile cu grijă să nu se rupă, să rămână cercuri. Pui cercurile pe un prosop curat, unul lângă altul și le presari cu sare. Freci bine ouăle cu 1 lingură de făină, puțină sare și puțină apă minerală.
Pui uleiul la încins într-o tigaie, treci fiecare cerc de ceapă prin făină, ou cu făină și apă minerală și apoi prin pesmet. Le pui la prăjit în uleiul încins. Când devin aurii, le scoți pe servețel absorbant. Le servești calde sau reci.

 

Flori galbene de dovlecel pane

Îți trebuie:
10 flori galbene de dovlecel
2 ouă
făină
sare și piper
ulei
Pregătești așa:
Speli florile, le lași la uscat, apoi le pui pe o tavă și presari peste ele puțină sare. Amesteci ouăle cu 2 linguri de făină și puțină apă minerală și condimentezi cu sare și piper.
Pui uleiul la încins, dai fiecare floare prin făină și ouă și le prăjești. Când devin aurii, le scoți pe șervețel absorbant. Le servești reci împreună cu alte legume pane.

Foto: Lapte de pasăre – Arhivă Burda România

 

Lapte de pasăre

Îți trebuie:
2 l lapte
6 ouă
350 g zahăr
2 pachețele zahăr vanilat
Pregătești așa:
Fierbi laptele cu 150 g zahăr. Bați albușurile cu 100 g zahăr. Iei cu lingura umezită bulgărași de spumă și îi pui în cratița cu lapte. Îi lași cam 2 minute pe fiecare parte, apoi îi scoți în alt vas.
Strecori laptele și îl răcești. Gălbenușurile le amesteci cu 100 g zahăr, vasul fiind pe foc moderat, adaugi câte puțin lapte rece, amestecând până se îngroașă puțin, iar la final adaugi zahărul vanilat. Servești laptele de pasăre rece cu bulgărașii de albuș deasupra.

Articol preluat din Practic în bucătărie nr. 12/2012

Text și foto: Cristian Niculescu

Add Comment