Îmbin cu succes contabilitatea și arta culinară

Printre pasiunile Consuelei, pictura și arta culinară sunt favorite, ajutând-o să evadeze din lumea cifrelor, către o lume a imaginației, în care creează bun gust și gust bun.

Așa cum întâmplător am cunoscut-o pe Consuela Munteanu, în cadrul unui curs de actorie pe care îl urmam împreună, tot așa am aflat că printre pasiunile sale se numără și arta culinară. Din primele discuții pe care le-am purtat, am înțeles că munca în bucătărie îi ocupă adesea timpul petrecut acasă, printre alte activități creative, precum pictura, iar îmbinarea ingredientelor nu reprezintă pentru ea o corvoadă, ci este o activitate relaxantă, născută din dragostea pentru gastronomie, descoperită încă din anii copilăriei.

Foto: Vizită la doamna Consuela Munteanu – Arhivă Burda România

Preparatele dulci, preferatele gazdei

Consuela locuiește în nordul orașului București, într-un frumos cartier rezidențial, construit în ultimul deceniu, cu blocuri în stil mediteraneean, beneficiind de balcoane și terase generoase și apartamente spațioase, pe două, trei nivele. „Când am văzut terasele care arată precum niște micuțe grădini, mi-am dorit să mă mut aici imediat. Locuiesc în acest apartament de opt ani, văzusem complexul cu doi ani în urmă, dar prețurile erau foarte mari. Întregul ansamblu este dezvoltat de o firmă grecească, iar întâmplarea face ca eu să fiu îndrăgostită de Grecia, cu tot ceea ce înseamnă această minunată țară”, recunoaște gazda mea zâmbind nostalgic. Născută în Târgu Ocna, Consuela a urmat școala generală în localitate și liceul în orașul Onești, aflat în apropiere. „Am fost îndrumată de către părinți să urmez o meserie în domeniul finanțelor, fiindcă în anul în care am dat la liceu se forma pentru prima oară o clasă de finanțe-contabilitate, iar tata, care a fost inginer și avea o meserie concretă, m-a îndemnat să mă înscriu”, recunoaște ea zâmbind. Când este vorba despre opțiunile culinare, gazda mea admite că printre preferatele sale se numără preparatele dulci, alegând întotdeauna, ajunsă într-o patiserie, un melc însiropat în locul unei merdenele. Consuela declară că, atunci când timpul îi permite, caută să prepare mâncare în bucătăria proprie, considerând că acest tip de alimentație este mult mai sănătos. Totuși, profesia nu îi oferă variante de relaxare prea des. Specializarea îi este în domeniul contabilității, însă activitatea sa se axează îndeosebi pe consultanță, reconcilieri și activități direct la clienți. Astfel, uneori are parte de detașări de câteva luni sau chiar de un an, ajungând acasă destul de rar pentru a se mai ocupa și de bucătărie. „Dacă vreau să gătesc ceva ușor, când nu am prea mult timp la dispoziție, fierb o supă și un pilaf, fiindcă merg bine împreună. Am întotdeauna în frigider o pizza congelată, pentru perioadele în care nu am timp să gătesc sau îmi vin musafiri, ca să am o soluție de salvare”, recunoaște ea.
Deși, în copilărie, a consumat adesea preparate cu carne de porc, în prezent Consuela realizează preponderent rețete cu pește sau cu carne albă, de pui. Este adepta unui stil tradițional în bucătărie, fără prea multe ingrediente exotice și nu apreciază în mod deosebit utilizarea fructelor în mâncărurile sărate. Din bucătăria internațională preferă stilul mediteraneean, axat pe preparate din pește, considerând că acest lucru se datorează în mare parte și faptului că, pentru o perioadă, părinții ei au locuit în apropiere de Mahmudia, adaptându-se astfel bucătăriei lipovenești. Acolo au aflat cum se prepară borșul, din mai multe soiuri de pește și modul prin care carnea este servită separat, cu legumele fierte, asezonate cu mujdei de usturoi. „Eu, spre exemplu, nu fac borș de pește în casă, ci doar atunci când pot să-l fac la ceaun, în aer liber”, mărturisește Consuela. De la părinți a învățat și alte preparate tradiționale românești, precum ardeii umpluți sau sarmalele, dar rar prepară astfel de mâncăruri, fiindc sărbătorile și le petrece de obicei la părinți, în Târgu Ocna. Acolo sunt preparate toate rețetele specifice Crăciunului sau Paștelui, iar ea nu prea reușește să ajute în bucătărie, fiindcă mama și bunica sunt specialiste în arta culinară, ei revenindu-i eventual doar sarcina de a aranja și de a strânge masa.

Foto: Arhivă Burda România

Printre pasiunile gazdei mele se numără, pe lângă activitățile culinare, dansul și pictura. De altfel, câteva frumoase creații proprii, realizate în pensulă și culori acrilice, sunt aranjate prin apartament. „Când am vrut să pictez pentru prima oară, am căutat o pânză normală și nu am găsit în acel moment. Așa am ajuns să pictez pe o placă de tavan fals. A ieșit foarte bine și m-am gândit cum aș putea să fac din el un tablou și am găsit plăci transparente din plexiglas, pe care le-am lipit pe spatele plăcii de tavan fals. Mai târziu am continuat să pictez pe pânză”, își aduce aminte Consuela. Totodată, recunoaște că îi place foarte mult să croiască și astfel, la un moment dat și-a cumpărat chiar și o mașină de cusut, însă cursurile de croitorie i se par destul de scumpe, plecând uneori de la 1.000 de euro. „Mă tot gândesc cum ar fi să scot o colecție de haine, fiindcă îmi vin în minte tot felul de modele deosebite, pe care nu le-am văzut în magazine. Chiar dacă îmi cumpăr din magazine o haină, știu exact cum o voi modifica atunci când ajung acasă, ca să-mi vină bine”.
Pentru o persoană atât de dornică să se dezvolte în plan artistic, munca în domeniul cifrelor pare a fi o alegere surprinzătoare. Însă Consuela declară că, în prezent, ar putea să își mai schimbe profesia doar dacă ar ști cu siguranță că poate trăi din arta gastronomică, iar acest lucru nu reprezintă, din păcate, o certitudine. Pentru ea este important că reușește, chiar și cu un program de muncă încărcat, să-și împartă timpul liber eficient, îmbinând astfel, într-un mod plăcut, profesia cu activitățile creative. Cu siguranță, pe viitor nu va renunța la pasiunea sa pentru arta culinară, căutând să-și îmbunătățească cunoștințele, cu fiecare preparat realizat.

Foto: Ciorbă de afumătură – Arhivă Burda România

Ciorbă de afumătură

Îţi trebuie:
600 g scăricică afumată
2 ardei grași verzi
1 ceapă
2 rădăcini de pătrunjel
1 legătură de pătrunjel
1 păstârnac
1 bucată de țelină de mărime medie
1 roșie
borș
2 cartofi medii
sare
smântână (opțional)
Pregătești așa:
Pui la fiert bucăți de scăricică, în 5-6 litri de apă. După ce ai luat toată spuma, adaugi în cratiță cubulețe de țelină, pătrunjel, ardei gras, cartofi și ceapă. Adaugi păstârnacul întreg și sare după gust.
După ce fierb toate legumele, scoți păstârnacul și pui roșia decojită și tăiată cubulețe. Adaugi borșul și lași să mai fiarbă un minut. Presari pătrunjelul tocat și servești cu smântână sau fără, după preferință.

Foto: Vinete coapte cu roșii – Arhivă Burda România

Vinete coapte cu roșii

Îţi trebuie:
2 vinete
150 g cașcaval
1 ceapă
1 roșie
100 g brânză feta
2 căței de usturoi
1 praf de sare
2-3 linguri ulei de măsline
1/2 lămâie
Pregătești așa:
Coci vinetele, le decojești păstrându-le cozile, apoi le lași să se scurgă pe un tocător de lemn înclinat. Tai ceapa solzișori, iar cățeii de usturoi mărunt. Decojești roșia și o tai cubulețe. Le stropești cu ulei și zeamă de lămâie și le presari cu sare, după gust.
Presari cașcaval ras peste vinete și brânză peste amestecul cu roșii. Introduci vasul în cuptor pentru aproximativ 15 minute.

Foto: Salată de macrou afumat – Arhivă Burda România

Salată de macrou afumat

Îţi trebuie:
600 g macrou afumat
3 morcovi
1 țelină mică
2 cepe de dimensiune medie
1 praf de sare
1 praf de piper negru proaspăt măcinat
2-3 linguri ulei de măsline
1 lămâie
Pregătești așa:
Cureți peștele de piele și oasele mai mari. Cureți legumele, le speli și le dai pe răzătoarea mică. Tai ceapa solzișori.
Amesteci ingredientele într-un castron și le stropești cu zeama de lămâie. Presari sare, piper și stropești cu ulei. Consumi salata imediat.

Foto: Dorada și somon la cuptor – Arhivă Burda România

Dorada și somon la cuptor

Îţi trebuie:
1 bucată dorada
300 g file de somon
3 linguri ulei de măsline
1 lămâie
sare, piper alb
1 crenguță de rozmarin
Pregătești așa:
Pui într-un vas mic peștele curățat și spălat. Îl stropești cu ulei de măsline, cu zeama de lămâie și presari sare, piper și frunzulițe de rozmarin. Îl lași să se marineze aproximativ 2 ore.
Tapetezi o tavă cu hârtie de copt și așezi peștii. Torni deasupra amestecul în care au stat la marinat și introduci tava în frigider pentru 30-40 de minute. Servești peștele alături de garnitura preferată.

Foto: Cheesecake cu fructe de pădure – Arhivă Burda România

Cheesecake cu fructe de pădure

Îți trebuie pentru blat:
4 pachete biscuiți
100 g unt
Îți trebuie pentru cremă și decor:
2 cutii brânză grasă
3 cutii brânză dietetică
250 g zahăr
esență de vanilie
1/2 lămâie
300 g smântână
5 ouă
fructe de pădure proaspete sau congelate
Pregătești așa:
Zdrobești biscuiții și îi amesteci împreună cu untul moale. Din acest amestec realizezi un strat compact, în tava cu pereți detașabili, presând stratul cu dosul lingurii.
Amesteci brânza împreună cu zahărul, esența de vanilie și zeama de lămâie. Adaugi smântâna, în prealabil mixată cu zahăr după gust, apoi ouăle, treptat. Torni peste biscuiți, în forma de tort, câte un strat de amestec și presari fructe.
Coci la foc mediu, în cuptorul preîncălzit, la foc mediu. După 30 de minute, dacă s-a format pe margini o crustă maronie, stingi focul și lași prăjitura să se răcească lent, în cuptor.

Articol preluat din Practic în bucătărie nr. 11/2018
Text si foto Cristi Niculescu

Add Comment