Gătitul și cusutul relaxează

În familia Bîrgăoanu există pasiuni comune, nu atât în ceea ce privește arta culinară, cât mai ales atunci când subiectul este legat de tradiție, port popular și modul în care datinile pot fi transmise mai departe generațiilor viitoare.

Satele săsești s-au dezvoltat la mijlocul secolului al XII-lea, atunci când coloniștii germani au fost aduși pentru a proteja frontiera regatului maghiar. Bisericile fortificate reprezintă un ansamblu specific acestor localități aflate în partea de sud-est a Transilvaniei. Localitatea Prejmer, situată la 10 km distanță de orașul Brașov, în partea estică a depresiunii cu același nume, a fost întemeiată în secolul al XIII-lea de către cavalerii teutoni. Una dintre cele mai mari fortificații din sud-estul Europei și una dintre cele mai puternice citadele feudale ale Țării Bârsei, niciodată cucerită de către turci, cetatea țărănească Prejmer a fost ridicată în primii ani ai secolului al XIV-lea.

Foto: Cetatea Prejmer – Arhivă Burda România

Într-o frumoasă curte, plină cu flori, aparținând unei pensiuni din localitatea devenită destinație turistică, i-am întâlnit pe Ioan, Oana și Daciana Bîrgăoanu, pentru a purta o discuție plăcută și relaxată despre gastronomie, artă populară, tradiții și rolul important al șezătorilor în păstrarea și perpetuarea obiceiurilor ancestrale.

Când a ajuns în Ardeal, Oana a descoperit tarhonul și rubarba

Oana citește revista Practic în Bucătărie încă din perioada copilăriei, mama ei fiind cea care colecționa fiecare număr. Când s-a căsătorit, mama i-a făcut cadou mai multe reviste, pentru a învăța să gătească și mai bine, încercând rețetele din paginile revistei. Oana s-a născut și a copilărit în Jimbolia, o micuță localitate de graniță, la 50 km de Timișoara. Și acum își mai amintește cu plăcere gustul prăjiturilor minunate, cu blaturi fine și cremă delicată, preparate de către bunica sa, o bănățeancă de origine șvabă. Celebrele „Albinița”, „Televizor”, dar mai ales doboșul delicios, cu gustul intens de caramel, o prăjitură preparată des în zonă, pentru a fi servită la nunți sau botezuri.

Foto: Ioan, Oana și Daciana Bîrgăoanu – Arhivă Burda România

Ioan este născut în Prejmer, însă părinții săi au venit aici din zona Moldovei. Ioan nu este pasionat de arta gastronomică precum soția lui, însă se pricepe să prepare carnea. Oana, însă, nu prea mănâncă produse din carne, considerând că nu suntem creați pentru a consuma astfel de alimente, iar de la vârsta de 12 ani și până când a împlinit 24 de ani a avut, de altfel, un regim de viață lacto-vegetarian. Nici părinții ei nu prea consumau carne, influențând într-o oarecare măsură decizia ei. În prezent, Oana consumă și preparate cu carne, glumind: „M-am reapucat dintr-o prostie, ca să zic așa, dar nu mai contează acum…” Când a ajuns în Ardeal, Oana a început să prepare rețete cu tarhon și cu rubarbă, două plante care nu sunt foarte cunoscute în bucătăria bănățeană. De altfel, recunoaște că în Jimbolia nu a văzut în grădina niciunui vecin rubarbă.

În cadrul șezătorilor, are loc un important schimb de informații

21 februarie 2015 a fost data în care familia Bîrgăoanu a participat pentru prima oară la o șezătoare. Fiind interesați de istoria, semnificația și modul în care este realizat portul popular, au aderat la un grup, pe o rețea de socializare, ce organiza astfel de evenimente. În urmă cu trei ani erau doar 12 persoane în acest grup, în prezent, organizându-se șezători și cu 50-60 de participanți.
Prima întâlnire a avut loc la mediateca Bibliotecii Județene Brașov. Principalul scop al acestor evenimente este cusutul în grup și schimbul de informații pe această temă. După ce grupul se reunește, este așezată masa, fiecare participant aducând preparatele sale, existând astfel și o tematică gastronomică, discuțiile privind modul în care anumite rețete se prepară fiind inevitabile.

Foto: Familia Bîrgăoanu – Arhivă Burda România

De-a lungul timpului, la aceste șezători s-au cusut ii și cămăși foarte frumoase. Ținând cont de articolul de îmbrăcăminte tradițională pe care dorești să-l realizezi, trebuie să respecți o anumită croială, să alegi anumite culori și să știi cum pot fi dispuse modelele, în funcție de zona din care cămașa sau ia respectivă provine. În cadrul șezătorilor se realizează schimbul de informații necesar, cei aflați la început de drum în această frumoasă artă populară având posibilitatea de a învăța tehnici noi de la persoanele cu mai multă experiență în domeniu.
Scopul unor astfel de evenimente nu este unul comercial, fiecare artist realizând costume populare doar pentru familia sa și pentru anumiți prieteni apropiați. „După atâta muncă depusă, chiar dacă lucrezi cu plăcere, nu merită să vinzi produsul finit, mai ales că nu coși mereu și, ca marea majoritate, ai o altă meserie, preferând ca tot ceea ce coși în timpul liber să fie doar pentru membrii familiei”, concluzionează Oana zâmbind, la finalul discuției noastre.

Foto: Guacamole cu fulgi de chili – Arhivă Burda România

Guacamole cu fulgi de chili

Îți trebuie:
2 fructe de avocado foarte bine coapte
zeamă de lămâie proaspăt stoarsă, după gust
1 ceapă roșie mică
1 cățel de usturoi
5 roșii cherry
sare, piper proaspăt măcinat
fulgi de chili proaspăt măcinați
½ legătură de pătrunjel verde (opțional)
Pregătești așa:
Decojești avocado, înlături sâmburele și pasezi miezul cu o furculiță. Tai mărunt ceapa și usturoiul și le adaugi peste avocado. Pui sare și piper, după gust și adaugi roșiile cherry tăiate cubulețe. Acrești cu zeamă de lămâie și condimentezi cu fulgi de chili, după gust.
Opțional, la sfârșit, adaugi pătrunjel verde tocat mărunt. Servești pasta cu felii de pâine proaspătă și felii de roșii cherry. Este un preparat gustos, hrănitor și sănătos.

Foto: Alivenci moldovenești – după rețeta lui Radu Anton Roman- Arhivă Burda România

Alivenci moldovenești – după rețeta lui Radu Anton Roman

Îți trebuie:
3 ouă de mărime medie
100 g mălai negrișat (din piață, de la țărani)
½ linguriță de sare
2-3 linguri zahăr
500 g brânză dulce de la țărani
250 ml lapte acru, sana sau iaurt gras
30 ml ulei de floarea-soarelui presat la rece
75 g făină
1 linguriță esență de vanilie
Îți trebuie pentru servit:
200 ml smântână grasă
dulceață de vișine
Pregătești așa:
Încingi cuptorul la 180 grade Celsius. Tapetezi cu hârtie de copt o tavă de 21×21 cm. Cu ajutorul unei furculițe amesteci brânza cu zahărul și esența de vanilie. Adaugi gălbenușurile, apoi încorporezi pe rând uleiul, laptele acru, făina de mălai și făina de grâu. Lași compoziția în repaus 15 minute, la rece, până se umflă mălaiul. Omogenizezi apoi cu o spatulă de silicon și adaugi albușurile bătute spumă.
Torni compoziția în tavă și coci la foc mediu, 35-40 de minute, până când prinde o culoare frumoasă deasupra. O poți servi caldă sau rece, cu smântână deasupra și dulceață de vișine.

Foto: Vărzări – Arhivă Burda România

Vărzări

Îți trebuie pentru aluat:
500 g făină tip 000
250 ml apă
12 g drojdie proaspătă
1 linguriță zahăr
30 ml ulei de floarea-soarelui
½ linguriță de sare
1 gălbenuș și 2 linguri lapte, pentru uns plăcintele
Îți trebuie pentru umplutură:
700 g varză murată
100 ml ulei de floarea-soarelui presat la rece
sare, piper negru proaspăt măcinat
Pregătești aluatul așa:
Freci drojdia cu zahărul și adaugi apa călduță. Torni această compoziție în vasul în care ai cernut făina și ai făcut un gol în mijloc. Frămânți aluatul, pui uleiul și sarea și continui până când aluatul devine elastic și nu se mai lipește. Acoperi vasul și lași să dospească aluatul 2 ore, pentru a-și dubla volumul.
Pregătești umplutura așa:
Călești varza tocată în uleiul încins în vas antiaderent, pentru 20 de minute, până scade. Sărezi și condimentezi după gust.
Întinzi aluatul pe planul de lucru ușor pudrat cu făină, în foaie dreptunghiulară groasă de 5-6 mm. Tai aluatul în pătrate de 8-9 cm și adaugi în centrul fiecăruia câte 1 lingură mare cu varză călită. Lipești colțurile opuse două câte două, apoi alungești colțurile și le lipești încă o dată, ca la poale-n brâu.
După ce au dospit ½ oră în tavă, pe hârtie de copt, acoperite cu șervet, le ungi cu gălbenuș amestecat cu lapte și le coci 20-25 de minute, în cuptorul preîncălzit la 180 grade Celsius. Fierbinți sau reci, sunt delicioase!

Foto: Tartă răsturnată, cu rubarbă și blat de cacao – Arhivă Burda România

Tartă răsturnată, cu rubarbă și blat de cacao

Îți trebuie pentru topping:
6 tije de rubarbă
circa 70 g unt
½ cană zahăr brun
¼ linguriță scorțișoară și ghimbir
Îți trebuie pentru blat:
100 g unt 80% grăsime
¾ cană zahăr alb
2 ouă de mărime medie
½ linguriță de sare
1 1/3 linguriță praf de copt
1 linguriță esență de vanilie
1 1/3 cană făină albă
½ cană lapte
Pregătești așa:
Topești untul și îl amesteci împreună cu zahărul brun, scorțișoara și ghimbirul. Torni compoziția în tava de 22 cm, unsă cu ulei, și pui deasupra tijele de rubarbă, în prealabil spălate, uscate și tăiate astfel încât să încapă în tavă.
Dozezi ingredientele cu o cană de 300 ml. Mixezi untul moale cu zahărul, până când devine pufos. Încorporezi pe rând ouăle, esența de vanilie, făina amestecată cu sarea și praful de copt, iar la final laptele. Rezultă o compoziție ca o smântână groasă. Întinzi aluatul peste rubarbă și coci în cuptorul preîncălzit la 180 grade Celsius, până când trece proba cu scobitoarea.
După ce s-a răcit 5 minute, răstorni prăjitura pe o farfurie, iar după ce s-a desprins , ridici forma. O servești călduță, cu înghețată sau rece, simplă.

Articol preluat din Practic în Bucătărie nr. 07/2018
Text și foto: Cristi Niculescu

Add Comment