Aromele preparatelor românești

O discuție despre pasiunea de a găti și secretele bucătăriei autohtone, într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale ardealului.

Foto: Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail – Arhivă Burda România

La aproape 500 km distanță de Capitală, într-o zonă colinară cu rezervații de faună și floră presărate printre pășuni vălurite domol, se desfășoară maiestuoasă fosta cetate de scaun a Transilvaniei, orașul Cluj-Napoca, o splendidă urbe a Ardealului, ce îmbină într-un mod elegant, în peisajul arhitectural, elemente din trecut cu simboluri ale prezentului. Demografic, orașul a cunoscut o creștere spectaculoasă în secolul XX, mărindu-și populația de aproape cinci ori.
Iată câteva dintre construcțiile deosebite din acest oraș: Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este un monument reprezentativ al arhitecturii gotice din Transilvania. Construit în stil baroc-rococo, Teatrul Național din Cluj-Napoca a fost inaugurat pe data de 8 septembrie 1906. Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, la scurt timp după unirea Transilvaniei cu România. Este, în prezent, ca înălțime, a treia catedrală din România, după cea ortodoxă din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu, fiind unul dintre principalele edificii religioase din municipiul Cluj.

Foto: Teatrul Național din Cluj-Napoca – Arhivă Burda România

Culmile deluroase ce înconjoară orașul au fost acoperite în ultimele decenii cu numeroase construcții noi, ansambluri rezidențiale, blocuri, dar și vile cochete. Pe unul dintre aceste dealuri am ajuns în vizită la familia Cornean, pentru a sta de vorbă cu Raluca Mihaela și Petru Ioan. Totodată am cunoscut-o și pe Maria Elena, fiica soților Cornean, care avea să împlinească, a doua zi după întâlnirea noastră, vârsta de un an.
Raluca a urmat cursurile Școlii Sanitare și a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. În timpul studiilor universitare, și-a cunoscut viitorul soț, pe Petru, cel care a venit din Caransebeș în Cluj, în urmă cu zece ani, pentru a urma cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă. Raluca lucrează ca asistent medical la un cabinet medical privat de oftalmologie, din oraș, în cadrul căruia sunt efectuate și operații. Petru lucrează în vânzări, deși a rămas în continuare pasionat de teologie, citind și în prezent cărți în acest domeniu.

Foto: Familia Cornean – Arhivă Burda România

 

Carne afumată și dulciuri cu ciocolată

Raluca își amintește cum, copil fiind, stătea lângă mama sa (bucătăreasă de meserie) și, fără a-i adresa foarte multe întrebări, căuta să „fure” din tainele gastronomiei, memorând, pas cu pas, fiecare operațiune. În prezent, recunoaște că, printre pasiunile sale se numără atât activitatea din cabinetul medical, cât și cea din bucătăria proprie.
În egală măsură, gazda noastră prepară cu plăcere atât meniuri sărate, cât și dulci. De altfel, nici preparatele de post nu reprezintă un secret, dumneaei gătind pentru vizita revistei o prăjitură cu blat pufos, dar și sarmale cu ciuperci și păsat. Sarmalele se numără printre preparatele sale favorite, mai ales cele cu carne, pe care le gătește cu afumătură, după o rețetă a mamei.
În familia Cornean, carnea afumată are loc de cinste în meniu, fiind obținută de la părinții lui Petru, care cresc purcei la curte, delicioasele afumături numărându-se printre preparatele preferate ale fiului lor, alături de prăjiturile cu ciocolată. Petru recunoaște că bucătăria bănățeană diferă un pic de cea ardelenească. „La noi în Banat, spre exemplu, ciorba de fasole se mănâncă cu salată de varză. Când am venit aici și am cerut salată de varză, m-au întrebat cum pot să mănânc așa ceva…”

Foto: Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca – Arhivă Burda România

Deși au călătorit în Thailanda, cei doi soți nu folosesc condimente asiatice în mâncare, însă apreciază preparatele italienești, tiramisu numărându-se printre rețetele pe care Raluca adoră să le prepare. După mai multe experiențe culinare, gazdele noastre consideră că gusturile cele mai bune aparțin tot bucătăriei românești.

Foto: Pulpă de rață cu piure de păstârnac – Arhivă Burda România

Pulpe de rață cu piure de păstârnac

Îți  trebuie:
2 pulpe de rață
50 ml vin alb
1 portocală
sare și piper
ulei
ghimbir
Îți trebuie entru piure:
½ kg păstârnac
50 g unt
150 ml lapte
Îți trebuie pentru sos:
compot de vișine
100 g unt
Pregătești așa:
Crestezi pulpe de rață și le ungi cu un amestec de ulei, piper, vin, ghimbir. Le lași astfel la rece, peste noapte. A doua zi, le dezvelești de pieliță și le așezi în tavă, pe hârtie de copt, în cuptor, la foc mediu. După 1 oră, le îmbraci cu pielița și le stropești cu zeamă de portocale. Continui coacerea până se rumenesc.
Fierbi păstârnacul curățat, apoi îl scurgi și îl mixezi în blender. Adaugi untul, laptele și puțină sare.
În untul topit, pui fructele din compot și puțină apă. Fierbi până obții un sos mai lichid.

Foto: Prăjitură pufoasă – Arhivă Burda România

Prăjitură pufoasă

Îţi trebuie:
200 g făină
1 linguriță praf de copt
3 linguri cacao
60 ml ulei
250 ml lapte de soia cu aromă de vanilie
200 g zahăr
1 praf de sare
1 lingură zeamă de lămâie
1-2 plicuri zahăr vanilat
Îți trebuie pentru cremă:
300 ml lapte de soia cu aromă de vanilie
1 lingură amidon
1 lingură făină
100 g zahăr
100 g margarină pentru prăjituri
1 plic zahăr vanilat
Pregătești așa:
Pentru cremă, amesteci laptele de soia cu zahărul, făina și amidonul. Le fierbi pe foc mic, până se îngroașă crema. Adaugi zahărul vanilat, iei crema de pe foc și lași la răcit. Încorporezi margarina mixând crema răcită.
Pentru blat, amesteci într-un bol ingredientele pulberi. Mixezi laptele cu uleiul, zahărul și zeama de lămâie. Adaugi treptat amestecul de pulberi și omogenizezi.
Într-o tavă cu hârtie de copt, torni compoziția și o coci 15-20 de minute. Tai blatul în 3 foi și le umpli cu cremă. Consumi prăjitura după ce s-a răcit.

Foto: Sarmale cu păsat și ciuperci – Arhivă Burda România

Sarmale cu păsat și ciuperci

Îți trebuie:
1/2 kg ceapă
1 morcov
1 ardei verde
mărar
250 g păsat
250 g ciuperci
300 ml ulei
sare, piper, cimbru, boia
400 ml bulion
1 varză dulce mare
Pregătești așa:
Fierbi într-o oală mare 3 litri de apă și pui varza, să se opărească 1/2 oră. O desfaci în frunze și pregătești foi.
Călești ardeiul și ciupercile curățate și tăiate cubulețe, iar când scad, adaugi morcovii rași fin, apoi păsatul și condimentele. Învelești în foi de varză câte o lingură de compoziție și formezi sărmăluțe. Le pui în oală, pe varză tocată.
Le fierbi la foc mediu, în apă cât să le acopere, iar când s-au fiert, pui bulionul diluat și continui fierberea 20 de minute.

Foto: Mălai ardelenesc – Arhivă Burda România

Mălai ardelenesc

Îți trebuie:
4 ouă
câte 14 linguri griș și făină de mălai
8 linguri zahăr
bicarbonat
1 l lapte bătut
2 plicuri zahăr vanilat
100 g unt
Pregătești așa:
Amesteci toate ingredientele, adăugând făina de mălai la sfârșit. Omogenizezi compoziția.
Tapetezi o tavă de 20×35 cm cu făină albă și întinzi compoziția. Coci desertul la 180 grade Celsius, timp de aproximativ 30 de minute. Îl porționezi după ce s-a răcit.

Foto: Costiță de porc în crustă – Arhivă Burda România

Costiță de porc în crustă

Îți trebuie:
1 kg costiță de porc afumată
1 portocală
3 linguri miere
2-3 căței de usturoi
1 ardei iute
2 linguri boia
2-3 linguri ulei de măsline
sare, piper, oregano
1 ½ kg cartofi
Pregătești așa:
Faci o pastă din ulei de măsline, usturoi, coajă de portocală, piper, ardei iute și boia, toate mărunțite în blender. Ungi costițele cu pasta și le marinezi 2 ore. Le așezi în tavă, pe hârtie de copt și le coci 1 oră la 170 grade Celsius. Le întorci, le stropești cu suc de portocale amestecat cu miere și le mai lași în cuptor până se desprind de os.
Speli cartofii și îi lași cu coajă. Îi tai în patru, îi ungi cu ulei și îi presari cu sare și oregano. Îi pui în cuptor când întorci costițele și le coci împreună cel puțin 20 de minute.

Articol preluat din Practic în bucătărie nr. 12/2017
Text și foto: Cristi Niculescu

Add Comment