Actoria e un dar pe care mi l-a făcut destinul

Actoria e un dar pe care mi l-a făcut destinul

Pe actrița Aura Călărașu Hasnaș o puteți vedea în megaproducția „Vlad”, care se difuzează la PRO TV. Aura este una dintre actrițele surprinzătoare atât pe scenele teatrului, cât și în film, unde a jucat, de-a lungul timpului, în optsprezece producții, lungmetraje sau seriale. Discretă cu viața personală, se bucură de viața ei de familie, fără a face din acest capitol un subiect public. Aura Călărașu Hasnaș face parte din galeria marilor actrițe care fac din arta actoriei un mod de a se exprima și a se face cunoscută lumii. E mai greu să te impui fără tabloide, dar e mai sigur pentru un artist.

 

Foto: Actrița Aura Călărașu Hasnaș

Care sunt avantajele și dezavantajele unui freelancer?
În România? Părerea mea e că nu există avantaje reale. Da, pentru cei interesați real de subiect, internetul stochează mulțimea de dezbateri ce au avut loc în ultimii ani pe această temă. Îi invit să caute. Eu, înainte de a fi freelancer sau angajat în teatru, sunt actriță. Actoria este un dar exotic pe care mi l-a făcut destinul. Și cu cât trec anii, cu atât văd mai bine frumusețea acestui cadou, fără să mă mai preocupe ambalajul.

Care sunt cele mai importante momente din cariera ta care te-au convins să continui?
N-aș folosi, când vorbesc de mine, cuvântul carieră. Relația mea cu teatrul, mai ales, seamănă mai degrabă cu o relație de dragoste. Nefericită câteodată sau, pentru că ceva mai important pentru mine mă chema, am ieșit de câteva ori din această relație. Dar apoi mi s-a facut dor și m-am întors. Și am fost primită cu dragoste. Dar niște consecințe au existat totuși. Mi le asum.

Actoria este un job normal?
Firește. Cineva te plătește și tu te angajezi printr-un contract să prestezi la maximul capacităților tale profesionale. Apoi, câteva zeci sau mii sau chiar milioane (cum sperăm că va fi în cazul „Vlad”) de spectatori se așază comod în fotoliu și se uită la ce ai prestat tu. E drept că, pe mine, acest moment mă umple de un fel de spaimă. O spaimă care bântuie cum vrea ea printre orele mele, fără să țină cont de niciun program și care se cere neapărat liniștită. Dar cred că un profesor dăruit e și el „bântuit”, sau un medic bun, sau un constructor pasionat de meseria lui. Îmi place să gândesc așa, îmi dă echilibru.

Premiile sau premierele te bucură mai mult? Recunoașterea breslei și a publicului sunt o provocare pentru un actor?
Premii, premiere, recunoaștere… Deci, neapărat strălucire. Dar dacă aș spune despre bucuria pe care o simți când, după un casting, sună telefonul și o voce îți spune „ați luat proba”? Dar despre cum întâlnirea cu un mare regizor îți poate schimba perspectiva asupra vieții chiar? Dar despre cum actoria, ca mijloc de a te înțelege pe tine și pe oamenii din jurul tău, ar trebui introdusă în școli? Aș dezamăgi? Nu cred. Și chiar mi-ar face plăcere.

Care dintre producțiile de film în care ai jucat te-a marcat?
Dintre producțiile de film? Ultima, desigur, „Vlad”, la PRO TV. Este o mega-producție.

În ce spectacole de teatru te putem vedea?
Din martie, în muzicalul „My Fair Lady”, produs de Grand Cinema & More. Vă invit să-l vedeți. Merită.

„Vlad” urmează o poveste mereu surprinzătoare. Ce rol ai tu?
Sunt Maria, mama lui Vlad. De fapt, a lui Adrian și a lui Răzvan. Dar Adrian și Vlad sunt unul. O mamă puternică, iubitoare, cu valori morale pe care le afirmă clar. Și specială. Rolul a fost o provocare pentru mine. Sper că am făcut față.

Foto: Orice rol al Aurei este o provocare și îi face față cu brio

Cum a fost întâlnirea cu echipa?
Cum a fost întâlnirea și lucrul la megaproiectul pe care cel mai important post de televiziune din România, PRO TV, l-a inițiat? Și pentru care a fost strânsă o echipă redutabilă de profesioniști? Și care m-a adus în preajma unor tineri, deja solid lansați în actorie, pe care îi admir? Sau a unor actori pe care tot omul îi cunoaște? Cum să fie? Minunat. Mulțumesc fiecărui om! Regizorului Jesus del Cerro! Directorului de casting Domnica Cârciumaru! Exact ca de pe o scenă când primești un premiu. Lucrul la „Vlad” a fost premiul.

Cum a fost trecerea de la rolurile de tânără frumoasă, suavă, la cele de mamă?
Roluri de tânără am jucat doar pe scenă. În film am fost distribuită prima dată când eram în plină maturitate. Atunci tinerii regizori, care astăzi poartă denumirea de „noul val”, au început să caute chipuri noi sau un alt fel de actorie și au început să dea castinguri. Iar presupusa suavitate și frumusețea nu mi-au adus roluri, mi-au adus mai degrabă mici complicații. Acum știu că frumusețea trebuie, în actorie, inteligent gestionată. Atunci nu știam. Rolul de mamă a venit firesc, l-am purtat cu mine totdeauna. Dar de rolul de „în curând străbunică” ce ziceți? L-am jucat anul trecut, într-o reclamă.

Ridurile și schimbările inerente vârstei te descurajează?
Desigur. Cam 2-3 minute pe zi, când mă spăl pe dinți în fața oglinzii, sau alte 3 secunde (secunde intense, e drept), când mă uit pe monitoare ca să verific cum am jucat la prim-plan. În rest, soțul meu îmi spune în fiecare zi că sunt frumoasă și eu aleg să-l cred.

Pentru senzualitate și frumusețe ai fost comparată cu Michelle Pfeiffer. E importantă raportarea la alții?
Da, am fost, nu o dată. Și mie mi-a plăcut totdeauna Michelle Pfeiffer. Iar acum îmi place cum îmbătrânește. Când un asemenea „dublu” al tău ca actor există, înțelegi clar cât de mult este legată cariera în actorie de locul în care exiști, de industria de film respectivă, de noroc etc. Și nu mai poți să te iei prea în serios. Iar asta face bine la ten.

Ești mamă, soție? Cum îți faci timp pentru job, castinguri, proiecte, familie?
Sunt soție de la 20 de ani, mamă de la 21, din nou mamă la 33. Actriță, amatoare la început, de la 17 ani. Cum mi-am făcut timp? Și cum îmi fac acum timp? Pur și simplu! Și orice româncă de vârsta mea înțelege ce spun. Faptul că folosim cuvinte noi (job, proiect, drepturile femeii, chiar) nu schimbă fundamental nimic.

Cum îți petreci timpul cu familia?
Băieții mei nu mai sunt ai mei. Sunt deja bărbați. Iar eu învăț rapid nu cum să-mi petrec timpul cu ei, ci cum să-l petrec fără ei. E chiar plăcut. Și, desigur, încerc să fiu atentă la nevoile vârstnicilor din familie.

Dar vacanțele?
Am descoperit un cuvânt, nou pentru mine: tihnă. Să stai în tihnă cu o carte în mână, să stai în tihnă de vorbă cu un prieten, să mergi cu bărbatul și cu câinele în parc, sau în Toscana dacă vrei, să gătești în tihnă, adică fără gândul că trebuie să hrănești zilnic 4-5 guri… Tihnă e un cuvânt mai frumos decât vacanță.

Foto: În „Vlad”, Aura joacă rolul Mariei, mama personajului principal

Gătești des? Ce-ți place să prepari cel mai mult?
Firește, gătesc. Dar și cumpăr mâncare gătită. Sau mergem la restaurant. Am chiar un „proiect” în desfășurare. Strâng și exersez rețete de la bătrânele familiei. Plăcinta de mere a mamei, fursecurile cu nucă și rahat ale soacrei, puiul cu vin înăbușit îndelung în tigaie dinspre mamaia de la Bârlad, murăturile, varza acră, chiar coliva… toate și multe altele intenționez să le pun pe mesele viitoarelor sărbători și să aud cum cineva exclamă: „Aaa, ai făcut fursecurile bunicii!” Și apoi ele vor deveni fursecurile mele.

Faci sport? Apelezi la anumite metode de îngrijire și întreținere?
Am avut totdeauna un corp sănătos, frumos, suplu. Îi mulțumesc și îi promit că o să am grijă de el. Biiine, o să facem și puțin sport. Înot. Dar la masaj mergem deja periodic. Iluh din Bali are grijă de noi.

Ce stil vestimentar preferi?
Comod și cât mai simplu.

Ai haine vechi pe care le mai porți?
Hainele mele vechi, dar încă bune, le trimit periodic altor oameni. La fel am făcut cu hainele băieților. Iar vara trecută am primit și eu o rochie veche, tricotată din fir tip garofiță (hi, hi, hi). Curge plăcut pe lângă corp, este nude. Am purtat-o toată vara și m-am simțit foarte bine cu ea.

Mergi des la shopping? Te destinde?
Nu prea. De fapt, mă obosește. Am cumpărat totdeauna puțin, acum aș cumpăra și mai puțin, dar dacă trebuie și trebuie… sunt ceva mai atentă la calitate.

Foto: În actorie, frumusețea trebuie gestionată inteligent

Cum ți-ai defini stilul de viață?
Mic-burghez. Noroc cu actoria care mă mai salvează. O tânără pe care o admir spunea de curând, despre ea însăși, că este o țărancă urbană. Cred că termenul mi se potrivește și mie. Îmi place.

Ce proiecte îți aduce anul nou?
Păi, mi-a adus o co-producție italiano-română care în ianuarie și februarie se filmează la Roma și la București. În martie, repet și joc „My Fair Lady”, la Grand Cinema & More Băneasa. Dar vedeta începutului de an rămâne lansarea serialului „Vlad”, la PRO TV.

Ce te face frumoasă?
Ha, ha, ha… Cineva a cercetat pagina mea de facebook! Da, când m-am întors din New York, am scris că simt că sunt frumoasă. Energia fantastică a New York-ului e de vină. Dar o citam pe Nina Zarecinaia din Pescărușul lui A.Cehov. Un personaj care, mă întreb de ce, mă  urmărește.

Ce te ține în formă?
Asta chiar e o întrebare serioasă. Nu știu, dar o să caut răspuns.

Cum e iarna ta?
Mă uit pe fereastră. Oooo, n-am văzut niciodată atâtea „flori” de chiciură! E spectaculos!

Articol prealuat din Practic în bucătărie nr. 03/2019
Interviu realizat de Ivana Iancu; Foto: Adi Bulboacă; PR Pro TV

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!

Add Comment

+

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!