Masa de Paște cu echilibru și sănătate digestivă

Masa de Paste

Dacă postul a fost o ocazie excelentă pentru a ne curăța organismul și ne simțim energic, bine în propriul nostru corp, masa de Paște ar putea să ne aducă neplăceri, dacă nu urmăm anumite reguli.

Pentru mulți dintre noi, alimentația vegetariană sau lacto-vegetariană din perioada postului, cu un singur tip de produse de origine animală sau doar cu proteine din ciuperci, legume și cereale, este aducătoare de purificare și înlesnește mult munca de fiecare zi a sistemului digestiv. Lipsa anumitor produse din alimentație poate conduce la o mică modificare a microbiomului, prin suprapopulare cu anumite bacterii și deficiența altora, dezechilibru ce se redresează treptat, pe măsură ce am reintrodus în meniu produsele de origine animală. Însă o mulțime de probleme pot să apară la nivelul tractului digestiv dacă ne „nepustim” pofticioși asupra produselor ce conțin grăsimi animale, dacă facem asocieri nefericite sau mâncăm repede, cu mare poftă.

Citește și: Hrană pentru creier sănătos. Ce să consumăm și ce să evităm 

Dischinezia biliară poate fi evitată

Bila, secreție a ficatului, are rolul de a emulsiona grăsimile. Secreția de bilă este aproape constantă, iar colecistul (vezicula biliară) situat după ficat, este încărcat cu bilă când nu mâncăm. Când începem să mâncăm, colecistul, prin acțiunea specifică a musculaturii lui, se descarcă de bilă, în funcție de compoziția hranei ce se cere procesată. Totodată, colecistul este dotat cu inele musculare, a căror acțiune favorizează golirea lui. După ce mâncăm, un colecist sănătos, cu o funcționare normală, se contractă astfel încât să permită evacuarea bilei, iar inelul muscular al dopului se relaxează, astfel încât bila să treacă în duoden, cu ușurință.

Dacă avem de-a face cu un prânz mai bogat în grăsimi sau de cantități mari de alimente, mușchii care golesc în mod normal colecistul se contractă, iar orificiul prin care vezica se golește nu se deschide la timp. Această desincronizare se numește dischinezie. În acest proces, vezica biliară nu s-a golit, iar mușchii se contractă mai mult, dând naștere unor dureri, grețurilor și, în ultimă fază, vomei care este eliberatoare pentru sistemul digestiv, făcând musculatura biliară să se relaxeze.

Crizele biliare pot fi evitate mâncând mai puțin și mai des, dar și mai puțin gras, evitând maioneza, smântâna, mujdeiul și ouăle multe.

Să nu trecem cu vederea atmosfera de la masă, care e necesar să fie destinsă, întrcât discuțiile contradictorii, supărările și dispoziția sufletească negativă pot duce la disfuncționalități ale întregului sistem digestiv.

carne de miel la masa de paste

Bolnavii de gută sunt expuși la declanșarea unor crize de gută, la consumul unnor cantități crescute de miel și organe.

Mănâncă încet, care să nu te confrunți cu aerofagia

Poate printre voi, dragi cititori, există și persoane care își amintesc de liniștea și smerenia bunicilor lor, la mesele prilejuite de sărbătorile religioase. După ce bunicii își împreunau în rugăciune mâinile, ciocneau ouăle și vorbeau mai puțin la masă, mestecând îndelung și privind mâncarea cu respect și recunoștință.

Dar obiceiurile s-au schimbat și noi la unison cu ele. Bucuria revederii întregii familii, în jurul mesei, aduce unora o bucurie greu de gestionat, pe care și-o manifestă vorbind mult, dar și mâncând necontrolat, fără a sesiza că ingerăm împreună cu mâncarea și o mare cantitate de aer. În mod automat, pe parcursul unei zile, ingerăm odată cu mâncarea și băutura aproximativ 2000 ml aer. În condiții normale, reușim să eliminăm aproximativ o jumătate din acesta pe calea intestinelor, iar restul este fie eliminat prin eructații, fie preluat în fluxul sangvin și exhalat prin plămâni. Volumul de aer ingerat crește când mâncăm în grabă, în stare de stres, prea mult sau cu gândul în altă parte decât la mâncare.

Modul în care mâncăm, respirăm și bem are un rol important în apariția aerofagiei. Alături de mâncatul în grabă, în timp ce vorbim, respirația pe gură, băuturile carbogazoase, mestecatul îndelungat al gumei și băutul cu paiul pot conduce cu mai multă ușurință la aerofagie.

Dintre alimente, câteva pot contribui la balonare și gaze în exces:

  • îndulcitori artificiali precum sorbitolul și manitolul;
  • ceapa, mazărea, castraveții, ridichile, ardeii verzi, legumele din familia verzei (broccoli, conopida, verzișoarele de Bruxelles, varza);
  • fasolea, năutul, lintea
  • prunele, caisele (chiar și cele uscate), pepenii, piersicile
  • ouăle, alimentele grase și prăjite
  • laptele și brânzeturile
  • berea, băuturile din fructe, anumite tipuri de vin și băuturile carbogazoase
desert de paste si oua vopsite

Este de dorit să limităm consumul de dulciuri la masa de Paște.

O gazdă bună le arată oapeților grija, prin alegeri atente

Dacă ești gazdă, ține seama de afecțiunile oaspeților, pregătește mâncarea mai dietetic și alege combinații care nu prezintă un pericol pentru starea de sănătate a oaspeților. Evită să le oferi tentații culinare.

Un ou fiert aduce organismului aproape întreaga porție de colesterol pe care o putem consuma într-o zi. Un adult sănătos poate consuma 4 ouă pe săptămână, în timp ce un adult cu valorile crescute ale colesterolului și trigliceridelor nu ar trebui să treacă de 2 ouă pe săptămână.

După post, este ideal să începem prin consumul de pește, carne slabă de curcan, de iepure sau de pui. Carnea de miel este bogată în acizi grași saturați. Bolnavii de gută sunt expuși la declanșarea unor crize de gută, la consumul unnor cantități crescute de miel și organe. Mielul poate aduce organismului purine care se găsesc în cantități crescute în carne și organe, respectiv în drobul tradițional.

Încearcă: Ciorbă țărănească de curcan

Dulciurile ne aduc grăsimi saturate și multe glucide, în porții mici. Diabeticii trebuie să evite variațiile bruște ale glicemiei, prin consumul de dulciuri concentrate. Pasca, dacă este fără aluat și îndulcită cu înlocuitori ai zahărului, obținuți din stevia.

Dacă ești gazdă, gătește mai puțin sărat, gândindu-te că sarea poate da naștere la creșteri ale tensiunii arteriale a celor ce suferă de hipertensiune.

Musafirilor care suferă de probleme hepatice n-ar trebui să le oferi carne grasă, seu de oaie, preparate cu untură de porc, prăjituri cu creme pe bază de unt, băuturi alcoolice.

Asocieri echilibrate

Dacă gătim carne de miel, de vițel, de ied sau un alt tip de carne grasă, garnitura ideală sunt legumele verzi: spanacul, ștevia, broccoli, dovleceii, sparanghelul, ardeii, fasolea verde salata verde sau de spanac, cu dressing pe bază de lămâie. Totodată, să nu uităm condimentele: rozmarinul, salvia, tarhonul, cimbrul contribuie la o mai bună digestie.

Pentru a evita stagnarea fructelor în stomac, împreună cu alimente mai greu digerabile, din alte categorii (carne, amidonoase), nu „îndulci” meniul cu fructe crude. Singurele fructe care pot să ajute, în mici cantități, la digestie, sunt ananasul și papaya.  Dar în mod normal, fructele nu se combină cu alimente bogate în proteine (ouă, brânză, pește, carne).

Este de dorit să limităm consumul de dulciuri: o porție mică de pască este de ajuns, la finalul mesei. Și la masa de Paște, dacă legumele sunt „vedete”, digestia va fi mai ușoară.

 

 

Text: Sonia Stanciu

Foto: 123rf

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!

Add Comment

+

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!