Păresimile sau Postul Mare – Semnificații și mituri

Înnoirea, începutul semnifică întinerirea, regenerarea naturii, dar și a ființei umane. Pentru comunitate, pentru armonia socială, cultură și civilizație, înseamnă începutul, înseamnă revigorarea destinului între Bine și Rău.
Acestea sunt imagini ale unui trecut legendar, sunt viziuni ale unui prezent și ale unui viitor definite în funcție de ceea ce a fost sau de ceea ce se consideră a fi fost.
Totul este subsumat apropierii de zona sacrului benefic, de dumnezeire ca factor care modelează comportamentul uman. Așadar, pentru a deveni mai bun, pe gustul divinității, e nevoie de parcurgerea unui drum înaintea sărbătorii.
Sărbătoarea cea mai importantă a creștinilor, Paștele, rememorează Învierea lui Iisus Hristos, trecerea sa de la moarte la viață. (Paștele se celebrează trei zile la ortodocși și două la catolici și protestanți, în prima Duminică după luna plină care urmează după echinocțiul de primăvară). Paștele evreilor rememorează amintirea ieșirii lor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise.
Perioada care precedă Paștele reprezintă un timp al purificării, al curățeniei și se suprapunea cu muncile agricole de primăvară. Dicționarul ne arată că sinonime pentru curățenie sunt: candoare, castitate, cinste, corectitudine, incoruptibilitate, inocență, integritate, lealitate, neprihănire, nevinovăție, onestitate, pudoare, purgativ. Am ales doar câteva pentru a demonstra că postul alimentar este susținut de fapt de o stare de spirit nouă, de o vibrație aparte.
Postul Mare sau Păresimile este în creștinism o perioadă de asceză și pocăință premergătoare Paștilor. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Cuvântul provine de la latinescul „Quaresima“, care înseamnă chiar patruzeci.
Respectarea posturilor de peste an se poate înscrie între regulile unui stil de viață sănătos, moștenite din timpuri imemoriale. În post, celulele care muncesc pentru noi se odihnesc. Eliminarea anumitor alimente (carne de orice fel, brânzeturi, ouă) curăță organismul, dar are și efect purificator asupra minții și sufletului. Se știa că această purificare este sursă de sănătate, imunitate și revigorare pentru organism.
Oamenii făceau curățenie în jur, în casă, în ogradă (în curte), se țeseau haine noi și se mergea la biserică, mai ales în Săptămâna Patimilor. Lăsând la o parte păcatul alimentar, mai importantă este latura spirituală. Rememorarea mitului biblic reprezenta un mod de curățire sufletească. Povestea jertfei lui Iisus reamintește omului de capacitatea sa de a fi bun, generos, iertător. Postind, ne regăsim lumina noastră interioară, ceea ce ne face mai deschiși către durerea altora, mai înțelegători, mai buni. Perioada postului era văzută ca un mod firesc, la îndemâna oricui, pentru a redeveni mai liber, mai curat înaintea sărbătorii care mântuia.
Evident, pentru omul nou un asemenea regim alimentar presupune o adevărată provocare, mai ales că sunt și zile de post negru, restricții la ulei și doar câteva dezlegări la pește și vin.
Nu știu câți dintre voi mai merg la biserică. Esențial este să știm că aceste prescripții nu sunt neapărat creștine, ci au fost preluate din fondul precreștin și că reprezintă un mod de a ne spori imunitatea, inclusiv cea a minții și a sufletului. De-a lungul anului, există multe perioade de post.

„Eu nu numesc viaţă virtuoasă postul, nici îmbrăcatul cu sac şi nici culcatul pe cenuşă, ci dispreţul averilor – aşa cum trebuie dispreţuite -, milostenia, împărţirea pâinii tale cu cel sărac, înfrânarea mâniei, alungarea slavei deşarte, stârpirea invidiei. Aşa ne-a învăţat şi Hristos: „Învăţaţi de la Mine, ne spune El, că sunt blând şi smerit cu inima”.
N-a spus: „Că am postit” – deşi putea spune, că a postit El patruzeci de zile – dar n-o spune. Şi iarăşi, când i-a trimis pe apostolii Săi la propovăduire nu le-a spus: „Postiţi!”, ci: „Mâncaţi tot ce vi se pune dinainte!”. Nu spun acestea ca să defăimez postul – Doamne, fereşte! -, ci tocmai ca să-l laud. Dar sufăr când vă văd că neglijaţi toate celelalte virtuţi şi socotiţi că postul vă este de ajuns pentru mântuire – postul singur nu e decât cea mai mică parte din corul virtuţilor. Cea mai mare virtute este dragostea, bunătatea, milostenia.”

Sfântul Ioan Gură de Aur

 

,,Postul naşte pe profeţi, întăreşte pe cei puternici; postul înţelepţeşte pe legiuitori; postul este bun talisman al sufletului, tovarăş credincios al trupului, armă pentru luptători, loc de exerciţiu pentru atleţii credinţei. Mai mult, chipul în care au trăit oamenii în rai este o imagine a postului, nu numai pentru că, ducând o viaţă îngerească, ajunseseră prin cumpătare la asemănarea cu îngerii, ci şi pentru că nu erau cunoscute locuitorilor paradisului toate cele născocite mai târziu de om”.

Sf. Vasile cel Mare

 

– Miercurile și vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare, însemnate pe calendarul bisericesc cu harți
– Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)
– Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)
– Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
– Postul Sfintelor Paști (02 martie – 18 aprilie)
– Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (15 iunie – 28 iunie)
– Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
– Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
Poate este important de știut că nunțile, botezurile, cununiile civile făcute în post nu sunt de bun augur. Dar alergătura după saloane libere pentru evenimente cred că vă face să eliminați aceste date.
Posturile vin cu mai mult decât restricțiile alimentare. A posti înseamnă o stare de bine. Evident, este alegerea fiecăruia să se aplece asupra acestor lucruri, să le respecte sau nu. Postul presupune restricții, așa că nu uitați să treceți pe la medic, mai ales înaintea Postului mare, care este foarte lung.
Așadar, Post ușor! Anul acesta, începe pe 2 martie și ține până pe 18 aprilie.

„Firea trupului fiind surdă, oarbă şi mută, nu te poţi înţelege cu el decât prin osteneală şi foame, acestea însă trebuie conduse după dreapta socoteală, ca să nu dăuneze sănătăţii.  Cu tot dinadinsul se atrage luarea aminte ca toată lupta aceasta să nu se ducă fără îndrumarea unui duhovnic iscusit care ştie cumpăni pentru fiecare ins aparte: măsura, trebuinţa şi putinţa fiecăruia. Postul adică să fie măsurat după vârstă, după sănătatea rămasă – deşi postul pe mulţi i-a făcut sănătoşi – şi după tăria şi felul ispitelor. Aşa cere dreapta socoteală.
Cei ce s-au grăbit fără sfatul dreptei socoteli, toţi au întârziat sau, îndărăptând, au pierdut. De aceea au zis Părinţii, gândindu-se la cei grăbiţi să stingă patimile, că mai mulţi s-au păgubit din post, decât din prea multă mâncare, şi preamăreau dreapta socoteală ca virtutea cea mai mare.“

Părintele Arsenie Boca

Postul a fost fundamentat inclusiv ca metodă de control al glicemiei și greutății, de către medicul nefrolog american Jason Fung. Experiența clinică a demonstrat că abținerea de la mâncare este soluția cea mai blândă și mai naturală de a ține diabetul sub control și de a scăpa durabil de zeci de kilograme nedorite! În plus, se obține un influx de energie și sunt ținute în loc procesele de îmbătrânire. Nu mai departe de anii 1970, când toată lumea lua numai trei mese pe zi, uneori chiar două, starea generală de sănătate era mult mai bună decât în zilele noastre, când nutriționiștii îmbrățișează calea comercială de a ne recomanda numeroase gustări între mese și de a amenința cu îngrășarea și malnutriția dacă sărim peste mese.
Rezultatul e că mâncăm mai mult decât ne trebuie și mâncăm atunci când nu ne este foame – de ce ne-am mira că ne îngrășăm?

Când mâncăm, ingerăm inevitabil mai multă energie decât putem folosi imediat. O parte trebuie stocată pentru mai târziu; hormonul esențial pentru stocarea și folosirea ulterioară a energiei din mâncare este insulina, care în timpul meselor are un nivel ridicat. Insulina ajută la stocarea excesului de energie: mai întâi în ficat, sub formă de glicogen, un tip de zahăr. Dar ficatul nu poate înmagazina glicogen la infinit; când capacitatea lui este excedată, organismul începe să transforme glucoza în grăsime. Corpul poate să ardă fie zahăr, fie grăsime, dar nu ambele concomitent. Pentru a arde grăsime, trebuie să se întâmple două lucruri:
1 să ardem cea mai mare parte din glicogenul acumulat
2 nivelul de insulină trebuie să fie suficient de scăzut pentru a permite deschiderea rezervelor de energie.
Soluția este postul, tocmai pentru a reduce insulina și a permite arderea grăsimilor.
Atenție, postul nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate și femeilor care alăptează. Consultați medicul dacă vreți să postiți și aveți: gută, diabet, reflux gastroesofagian sau luați medicamente.
Postul poate fi programat oricând. Ca să nu fim condiționați să ni se facă foame în timpul postului, trebuie să ne pregătim din vremea în care mâncăm, și anume să mâncăm numai la masă și nu în timp ce facem altceva.
Atât în post, cât și în afara lui e bine să evităm îndulcitorii artificiali, chiar dacă nu au calorii – aceștia dau creierului semnalul de „dulce“ și pot stimula foamea și producția de insulină.
Strategia optimă pare a fi să iei masa principală în miezul zilei, pe la 3 după-amiaza și numai o cantitate mică la orele serii – adică exact tiparul tradițional al mesei mediteraneene. În timpul postului e bine să fim ocupați – și nu cu chestiuni alimentare!
Dr Jason Fung recomandă consumul de lichide pentru evitarea deshidratării: apă, ceai verde, negru sau de plante, cafea, fiertură din oase preparată în casă; e menționat și „postul gras”, care presu­pune combinarea acestor lichide cu grăsimi relativ pure (ulei de cocos sau de măsline, smântână, unt).

Articol de Ivana Iancu; Foto: iStock/Guliver

Add Comment