La pas printre culori

Azi e despre natură. În drum spre un eveniment la care urma să iau parte, am avut de parcurs o distanță de aproape 1,5 km pe jos. Nimic rău, mai ales că-mi place să merg mult pe jos. Uneori, munca la birou te poate bloca într-un spațiu pe unele intervale de timp. Ba mai mult, dacă nu îți propui să faci chiar și o mică plimbare, riști să pierzi spectacolul culorilor, oferit din plin de acest anotimp, primăvara! Și uite așa, ochiul meu a avut parte să vadă de-a lungul drumului, ronduri de lalele ce dădeau timid să înflorească, iarbă într-un verde crud și porumbei care se scăldau în roua dimineții. M-am bucurat, de asemenea, de liniștea dimineții într-un oraș zgomotos în restul timpului. Cel mai mult însă, m-a bucurat spectacolul oferit de magnoliile întâlnite în drum. Explozie de culoare, căldură, iubire! Tot ce-i mai bun emană florile de magnolie. Nu mă săturam să le privesc. M-aș fi oprit în loc, să stau și să le contemplez de-a dreptul, dacă timpul nu m-ar fi presat. M-am mulțumit chiar și cu atât. Mi-au dat un tonus pozitiv. Mai târziu, la întoarcere, m-am lăsat răsfățată de galbenul narciselor din parcul Kiseleff, pe lângă care treceam. Și, înainte de a mă opri să fac câteva fotografii în grabă, am sesizat cum toată lumea care trecea, se oprea să facă același lucru. Ba mai mult, am urmărit o doamnă care, pur si simplu a început să zâmbească

larg și să vorbească cu narcisele. Este incredibil ce forță au câteva flori, o pată de culoare într-un verde intens, asupra trecătorilor. Automat, drumul mi-a părut mai scurt și efectul a fost peste măsura așteptărilor.

Concluzia: suntem dornici să vedem natura, să ne reconectăm cu ea, să avem o pată de culoare în fiecare zi și să simțim din plin primăvara!

(Crenguța Simion)

Foto: din arhiva personală

Add Comment