3 pași de urmat pentru reducerea risipei alimentare

Risipa alimentara

Cea mai mare parte din deșeurile alimentare provine din gospodării.

Cercetătorii estimează că în țările din Uniunea Europeană aproximativ 43 de milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate în jumătate din zile. Totuși, în jur de 88 milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate anual. Nici în România cifrele nu arată mai bine. Deși multe alimente sunt scumpe, iar 4,5 milioane de români întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice, risipa alimentară se ridică la 6000 de tone pe zi. Este evident că există o problemă, însă din ce cauză apare și cum o putem remedia?

Cauzele risipei alimentare

Există mai multe motive pentru care alimentele ajung să fie irosite, printre care vremea proastă, supraproducția, piețele instabile, planificarea slabă a meselor, cumpărarea în exces, confuzia cu privire la etichete sau depozitare și, nu în ultimul rând, lipsa campaniilor de informare. În România se estimează că 49% din risipa provine din gospodării, mai ales în mediul urban.

Pericolele risipei alimentare

Când resturile alimentare se descompun, eliberează metan, un gaz care contribuie la schimbările climatice.

Problema principală este legată de cantitatea enormă de deșeuri alimentare produse constant. Odată ajunse la gunoi, acestea se descompun și produc metan, un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Acesta prinde și menține căldura în atmosfera care încălzește suprafața Pământului, contribuind la schimbările climatice.

Din fericire, există soluții pe care ne putem baza la nivel individual, pentru a ne asigura că reducem cantitatea de alimente irosite. Acestea sunt simplu de implementat și ne pot ajuta chiar să facem economii, atât de bani, cât și de timp.

Organizare mai bună înainte de cumpărături

Unul din motivele pentru care multe alimente ajung să fie aruncate la gunoi este lipsa organizării. Mereu pe grabă, ocupați cu serviciul și familia, ne este greu să găsim timp pentru a planifica cum se cuvine mesele și avem tendința să cumpărăm mai multe alimente decât avem de fapt nevoie. Apoi, acestea se strică și le aruncăm, iar cercul începe din nou.

mancare in casolete

Pregătind mesele în avans, ne asigurăm că reducem risipa alimentară.

Soluția este simplă: încearcă să petreci o oră pe săptămână gândindu-te ce ai vrea să mănânci în următoarele zile. Desigur, nu trebuie să creezi un meniu complet, este suficient pentru început să îți notezi în mare mesele principale. Încearcă să alegi mâncăruri cu ingrediente comune, pentru a le prepara mai rapid, de preferat în avans. De asemenea, unele alimente se strică încă dinainte de a ajunge în magazine sau piețe, în timpul transportului. De aceea, e bine să alegem cât mai multe ingrediente locale, care petrec mai puțin timp pe drum. Cele mai multe persoane aleg să își planifice mesele vinerea, având mai mult timp în weekend pentru cumpărături și gătit.

Mai multă atenție în timpul cumpărăturilor

În ceea ce privește fructele și legumele proaspete, mulți dintre noi încercăm să le alegem pe cele mai frumoase sau care se pot curăța și tăia mai ușor. Din păcate, lăsăm în urmă alimente „imperfecte”, care ajung să fie aruncate. Atunci când mergi la cumpărături, încearcă să pui în sacoșă mai multe produse „urâte”, cu forme ciudate sau ușor lovite. Tot ce contează e să fie proaspete și gustoase, nu să aibă un aspect spectaculos.

Apoi, fii cu ochii pe fructele și legumele foarte coapte, pe care deseori le poți cumpăra la reducere. Chiar dacă nu ai nevoie de ele pe moment, le poți toca și porționa pentru a le depozita la congelator. Le poți folosi apoi în mâncăruri, prăjituri sau smoothie-uri, economisind bani și salvându-le de la risipă.

termen de valabilitate, risipa alimentara

Verifică etichetele pentru a afla cât timp poți consuma în siguranță un produs și cum să îl depozitezi.

Când ajungi la produsele ambalate, e important nu doar să citești ce scrie pe etichetă, ci și să înțelegi ce înseamnă termenii. „A se consuma de preferință înainte de” indică data până la care se estimează că produsul își păstrează cea mai bună calitate. După depășirea acelei date, dacă au fost depozitate corespunzător, ele mai pot fi consumate în siguranță. În general vei găsi această formulare pe alimente care nu sunt ușor perisabile, precum pastele, orezul, conservele, cafeaua, uleiul sau unele gustări. „A se consuma până la” sau „Expiră la”, în schimb, indică data până la care produsul poate fi consumat în siguranță. Vei găsi această formulare pe ouă, carne, lactate și mâncăruri deja preparate, care se strică mai repede.

Atenție! Chiar dacă un produs se află încă în „perioada de siguranță”, nu îl consuma dacă și-a schimbat aspectul, mirosul sau gustul. De asemenea, e important de ținut minte că termenul de valabilitate se schimbă după deschidere. Dacă pe sticla de lapte scrie că acesta expiră abia peste 3 săptămâni, înseamnă că poate fi cumpărat și început până la acea dată. Odată ce l-ai desfăcut, ar trebui să îl consumi în câteva zile.

Depozitarea corectă a alimentelor

Locul în care depozitezi alimentele poate influența durata lor de viață. Știm deja că trebuie să ținem carnea în frigider sau că uleiul se păstrează în cămară, însă există anumite detalii de care trebuie să ținem cont. Iată cum se păstrează în siguranță cele mai comune alimente:

  • În frigider, pe raftul cel mai apropiat de congelator, unde e mai rece, se păstrează alimentele deja preparate, care nu mai au nevoie de gătire. Aici poți păstra brânzeturile, mezelurile, băuturile și mâncarea deja gătită.
  • În zona de mijloc ar trebui să depozitezi ingredientele crude, neprocesate, precum laptele, ouăle și carnea.
  • În zona mai puțin rece (cutia de jos) se pătrează legume și fructe precum struguri, pere, varză sau ardei.
  • Pe ușa frigiderului se depozitează produse bine conservate: ketchup, muștar, sosuri și dressing-uri de salate, dulcețuri, murături etc.
carne cruda

Unele alimente, precum carnea, se strică mai repede și trebuie depozitate corespunzător.

Anumite alimente au un risc crescut de a se strica repede, deci ar trebui să ai mai multă grijă în ceea ce le privește. Lista include carnea crudă, lactatele (și mâncărurile pe bază de lactate, precum pastele cu brânză), ouăle (și preparatele pe bază de ou, cum ar fi unele prăjituri) și salatele de legume sau fructe deja pregătite.

În cămară sau într-un dulap uscat, întunecat și mai răcoros, se pătrează cartofi, ceapă, usturoi, dovleac, avocado, paste, orez, cafea, ulei, oțet, conserve (nedesfăcute) etc.

Pe blat poți păstra roșii, castraveți, citrice, banane, pepeni sau ingrediente pe care le vei găti curând.

Pregătind un meniu săptămânal, acordând mai multă atenție cumpărăturilor și depozitând corect alimentele, fiecare dintre noi poate ajuta la reducerea risipei alimentare, pentru îmbunătățirea sănătății Pământului.

 

 

Text: Alina Neamțu

Foto: iStock

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!

Add Comment

+

Abonare newsletter

Fii la curent cu noutatile PracticInBucatarie.ro!